Cafeaua ocupă de departe cea mai mare felie din rândul băuturilor calde în România, potrivit celor mai recente statistici ale Euromonitor. Specialiştii organizaţiei spun că, întrucât această băutură este cel mai des consumată în context de socializare şi relaxare, vânzările domeniului (deopotrivă ca volum şi valoare) au fost stimulate de revenirea economiei şi de creşterea încrederii consumatorilor români. Totuşi, consumul de 2 kg per capita este scăzut, prin comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană; şi creşterea puterii de cumpărare a rămas în urma avansului economic.

Cum se explică faptul că, în pofida faptului că ne aflăm pe ultimele locuri în ceea ce priveşte consumul de cafea în România, cafenelele sunt pline? „Clientului român îi place să socializeze, să mănânce în oraş, să petreacă timp în afara casei, astfel că aveţi tendinţa să cheltuiţi mai mult prin comparaţie cu alte pieţe“, explică Mateusz Sielecki. Dintr-o statistică a Starbucks, reiese că românii cheltuie semnificativ mai mult pe mâncare faţă de polonezi. „Pot să confirm că bonul mediu în România este mai mare decât cel pe care îl avem la Starbucks în Polonia.“

Radu Savopol, fondator al afacerii 5 to go, spune că doar în Capitală piaţa cafenelelor este de câteva zeci de milioane de euro. „Piaţa este destul de diversificată: există lanţuri internaţionale cu activităţi locale, există cafenele independente, fiecare cu personalitatea lor, şi există reţele de cafenele autohtone“, spune Savopol. Adaugă că cifrele sunt în creştere şi oferă şi argumentele în acest sens: „Este o afacere sustenabilă, are multe părţi plăcute şi poate asigura un confort financiar stabil pe perioadă foarte lungă dacă îţi faci treaba cum trebuie“.

DOMINANŢII COTELOR DE PIAŢĂ

Mateusz Sielecki descrie drept fantastic modul în care brandul american a fost primit de clienţii din România; prin urmare, sunt motivaţi să continue extinderea agresivă începută în 2015, când polonezii de la AmRest au preluat franciza Starbucks din România. Sielecki nu spune exact ce cotă de piaţă deţine marca pe care o reprezintă, însă nu ezită să menţioneze că aceasta este lider pe segmentul cafenelelor. „Cercetările confirmă că depăşim competiţia locală.“ Chiar dacă românii nu fac parte din naţiunile care beau cea mai multă cafea din regiunea Balcanilor, Sielecki spune că interesul clientului român pentru Starbucks este ridicat. Planurile de dezvoltare a companiei sunt mari: „În 2016 am deschis nouă unităţi noi şi ne-am crescut cu 50% numărul de magazine.

În 2017 şi în anii ce vor urma vrem să deschidem între 10 şi 20 de noi unităţi anual.“ Reprezentantul companiei este discret în privinţa celor mai recente informaţii financiare, argumentând că grupul este listat la Bursa din Varşovia. Menţionează că anul trecut, în cele 28 de cafenele Starbucks din România au intrat patru milioane de clienţi. „Ne bucurăm de creştere pentru locaţiile existente. România are o creştere a PIB-ului per capita de 4-5%, iar noi creştem cu un procent un pic mai mare de atât.“ Veniturile lanţului de cafenele au crescut astfel în 2016 prin comparaţie cu anul anterior, când acestea se plasau la 55 milioane de lei, potrivit informaţiilor publice disponibile.

Investiţia medie într-o cafenea Starbucks se plasează între 350.000 şi 450.000 de euro, în funcţie de caracteristici precum dimensiunea locaţiei sau poziţionarea acesteia, astfel că pentru anii următori AmRest şi-a bugetat investiţii cuprinse între 3 şi 4 milioane de euro pentru afacerea locală. „Este o investiţie mare; efect şi al faptului că, parte a înţelegerii de franciză, cumpărăm majoritatea echipamentelor din SUA“, explică Sielecki. Potrivit acestuia, amortizarea investiţiei pentru bunurile fixe se realizează în 5-7 ani, iar planurile se referă la creşterea prezenţei în Bucureşti, dar şi extinderea în alte două noi oraşe. În prezent, cele mai multe din cele 28 de unităţi Starbucks sunt răspândite în Capitală (circa două treimi) şi în Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Iaşi.

În ecuaţia extinderii în alte oraşe, contează dimensiunea populaţiei, a oraşului, venitul mediu, rata şomajului, modul în care se va dezvolta piaţa, dar şi cum se vor dezvolta acele oraşe în funcţie de factori precum infrastructura. „România nu are atât de multe oraşe mari ca alte pieţe; al doilea cel mai mare oraş după Bucureşti este Timişoara, care are în jur de 300.000 de oameni - nu este un număr prea mare de locuitori, comparativ cu ţări precum Rusia, Germania, Polonia. Aş vrea să avem cinci-şapte cafenele în fiecare oraş, dar în România acest lucru nu ar fi posibil în unele oraşe pe care suntem prezenţi, din cauza dimensiunii lor. Vrem să urmăm evoluţia macroeconomică şi demografică a României.“

În prezent, la Starbucks lucrează 450 de angajaţi (în medie, 15 oameni în fiecare locaţie), iar planurile pentru următorii 2-3 ani vizează dublarea acestui număr. Potrivit lui Sielecki, găsirea de personal reprezintă cel mai dificil aspect şi în dezvoltarea businessului cu origini americane. „A început să fie din ce în ce mai dificil să găsim oameni buni, dar cred că România nu este diferită de alte pieţe când vine vorba de efectele evoluţiei demografice, de emigraţie; numărul persoanelor angajabile a devenit din ce în ce mai mic.“ Un alt punct pe agenda reprezentanţilor Starbucks este deschiderea de noi formate de cafenea – oferă ca exemplu în acest sens kioskul Starbucks din centrul comercial AFI Palace Cotroceni.

McCafé este un alt exemplu de dezvoltare internaţională pe piaţa locală: vânzările anuale ale celor peste 20 de cafenele McCafé au depăşit 30 de milioane de lei.

Lanţul australian de cafenele Gloria Jeans (ale căror francize sunt deţinute de mai mulţi antreprenori locali) are afaceri de circa 3 milioane de euro. Alături de McCafé, Starbucks, Gloria Jeans, pe piaţa locală au mai rămas puţine din cele mai mari zece lanţuri cafenele din lume (Brioche Dorée, Caffee Ritazza sunt alte exemple); Costa Coffee şi Dunkin Donuts au renunţat la piaţa locală. Golul a fost umplut rapid de antreprenorii locali, care au speculat revenirea apetitului pentru consum al românilor şi au început să dezvolte afaceri în domeniu. Zeci de antreprenori locali au clădit astfel de afaceri – fie independente, fie integrate în grupuri HoReCa (grupul City Grill al antreprenorului Dragoş Petrescu include lanţurile de cafenele City Cafe, proprietarul restaurantelor La Mama, Cătălin Mahu, deţine Cafepedia).