Cati bani fac cafenelele din Dorobanti

Postat la 09 iunie 2009 1680 afişări

“Locuri de fite” este cel mai des intalnita caracterizare a cafenelelor situate pe strazile la moda din Bucuresti, cum sunt Radu Beller, Dinicu Golescu sau Decebal. Cele cateva zeci de cafenele si restaurante de pe aceste strazi atrag insa anual afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro, aproape jumatate din totalul atras de toate restaurantele si cafenelele stradale din Bucuresti.

 

DINCOLO DE DOROBANTI

 

Radu Beller a devenit un loc prea mic pentru toata lumea din Bucuresti care voia sa iasa la o cafea. Mai ales ca imediat ce o zona cunoscuta ca un pol de business incepe sa devina o strada “la moda”, polul de business tinde sa se mute, dar tot in apropiere. De aceea, din 2003-2004, cand Dorobanti a devenit o strada aglomerata, a inceput dezvoltarea altor zone. Pe rand, s-au dezvoltat Dorobanti (dinspre Piata Lahovary catre Perla), Episcopiei si Dinicu Golescu, zona Universitatii si apoi Decebal. Pe toate aceste strazi, impreuna cu Radu Beller, s-au derulat in 2008 afaceri de aproape 100 de milioane de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin. Volumul mare de afaceri din cafenelele si restaurantele de pe aceste strazi vine in special din faptul ca se cer chirii mari pentru spatii (in zona Radu Beller, chiria obisnuita este de 100 euro/mp, insa un spatiu cu vizibilitate buna, de 100 de metri, se inchiriaza cu 12-14.000 de euro pe luna sau poate si mai mult; chiria scade cu cat strada vizata se indeparteaza de centru, pana la 50 de euro pe strada Decebal). De aici pleaca un plan de afaceri ce tine cont si de faptul ca multi operatori de cafenele de pe Radu Beller asteapta profituri mari si iau in calcul marje de 50%. Afacerile acestor strazi ar fi fost mai mici daca in Romania ar fi mers conceptul de expresso bar – un loc unde clientul sta trei minute, cat bea un expresso scurt, si pleaca. In Romania insa, toate cafenelele sunt un mix intre cafenea, bar si bistro. Se mananca, se bea cafea, se bea alcool si mai ales se sta mult. “Culmea este ca in Romania se sta mai mult la cafenea decat la restaurant”, spune Vasi Andreica, dezvoltatorul cafenelelor Coffee Store si importatorul cafelei Moak in Romania. Andreica a deschis anul trecut a doua cafenea Coffee Store in Piata Universitatii, langa Biserica Rusa. Mai deschisese o cafenea in Centrul Vechi, pe Smardan si a pus oferta pe masa proprietarului spatiului in aceeasi zi cu Starbucks – lantul american viza in 2008 deschiderea mai multor spatii stradale. Vasi Andreica a luat spatiul, platind o chirie care ii depaseste 20% din incasarile lunare. “Americanii nu au inteles acest pret (in zona Universitatii, chiriile variaza intre 60 si 90 euro/metrul patrat – n.red.), li s-a parut prea mare”, spune Andreica, explicand astfel si de ce lanturile straine de cafenele nu au prea deschis cafenele stradale in zonele cautate din Bucuresti. Singurele exemple ar fi Starbucks din Piata Victoriei (situat insa intr-o cladire de birouri) si Costa Café din Piata Romana. Lanturile straine au preferat insa mall-urile, de unde cel putin pana acum doar doua nume cunoscute in afara tarii au mers destul de prost: Coffee Heaven, lantul polonezo-britanic care, intrat in Baneasa Shopping City anul trecut, a plecat de tot din Romania, iar Gloria Jean’s a inchis deja doua localuri dintre cele sapte deschise in total in mall-uri.

 

Deschiderile din mall-uri au atras insa ghinion pentru cei care au preferat aceasta strategie cafenelelor stradale. Scaderea vanzarilor din mall-uri a ajuns in primele luni din acest an la mai bine de jumatate fata de anul trecut. Numai saptamana trecuta Dragos Petrescu (proprietarul restaurantelor City Grill si a cafenelelor City Café) anunta ca muta doua restaurante din mall-uri in localuri stradale. “Nu e bine sa te bazezi pe clientii unui mall, cel mai bine este sa te bazezi pe clientii tai”, crede Niculescu. Si el are cafenele in mall-uri, dar in cele din provincie (Iulius Mall de la Cluj si Timisoara), unde aceste centre comerciale reprezinta un loc de intalnire in lipsa arterelor cu multe cafenele.

 

Vanzarile au scazut usor peste tot, crede Sebesanu. Dar respectarea principiului “localizare” va permite o trecere lejera peste perioada de criza, considera analistul: “Peste 30% dintre cafenele se vor inchide in acest an; multi s-au dezvoltat pe credite si marjele au scazut, asa ca nu vad cum ar putea sa reziste”. Sebesanu considera ca cele mai afectate ar putea fi cafenelele din mall-uri si cele situate in zone fara vad si fara o clientela deja formata. Faptul ca inca nu s-au vazut falimente in randul cafenelelor este explicat insa de el prin faptul ca proprietarii de cafenele prefera ca intai sa nu plateasca taxele, apoi ratele la banca, apoi furnizorii: “Cafeneaua in sine va muri ultima; multi oameni de afaceri romani nu constientizeaza dezastrul decat foarte tarziu, spera in minuni care nu se intampla niciodata”. Clientii insa vor veni in continuare la cafenele, continua Sebesanu, care impartaseste parerea altor proprietari din domeniu. Doar ca acum consuma mai putin: “Cel mai bine o vor duce cafenelele multe concentrate pe o raza mica, dar si aici piata se va micsora si cred ca vor mai trece lejer cinci ani pana cand piata va reveni la aceeasi forta”.

 

Proprietarii de cafenele nu sunt insa toti de aceeasi parere: Tudor Niculescu admite ca a scazut volumul de vanzari, dar nu si numarul de clienti, Cristian Paun considera ca au scazut ambele, iar Adriana Matei, care a adus in Romania cafenelele Pascucci, spune ca “pe Radu Beller nu este criza”. Adriana Matei a deschis Pascucci in noiembrie 2008, cand deja o parte din cafenelele mici situate in zone fara vad incepeau sa inchida. A investit 600.000 de euro, cea mai mare investitie facuta pana acum pentru deschiderea unei cafenele. “Nu a fost o investitie de show-off, ci o obligativitate a contractului de franciza de a dota prima cafenea pe care o fac doar cu mobila produsa in Italia”, spune Adriana Matei, care a obtinut franciza pentru cafenelele italiene Pascucci la mijlocul anului trecut. Mobila din Italia a costat peste 200.000 de euro. La acesti bani s-au adaugat stocul de cafea si alte produse, amenajarea spatiului, dar si chiria platita pe patru luni in avans. Conform declaratiilor Adrianei Matei, dar si ale specialistilor de pe piata imobiliara, cafeneaua Pascucci are cea mai mare chirie din zona Dorobanti (30.500 de euro plus TVA). Adriana Matei spune ca a deschis in Dorobanti din mai multe motive: mai are alte afaceri in zona (o agentie de turism, situata peste drum, si un magazin de accesorii pentru locuinta, Sensei, pe care il va deschide in curand tot in zona), dar mai ales pentru ca voia sa pozitioneze brandul. Planul sau era de a deschide pana in 2011 peste zece cafenele, majoritatea stradale. Deocamdata, a incetinit ritmul, a deschis o cafenea mai mica in Militari Shopping Center, a semnat contracte pentru a deschide la Constanta si la Cluj si e in discutie pentru Brasov, Timisoara si Iasi. Deocamdata, prefera prudenta: “Vreau sa vad cum va merge vara asta aici si apoi voi decide ritmul investitiilor”.

Tudor Niculescu, Turabo: Eu sunt multumit de toate cafenelele pe care le am, unele imi aduc rulaj mult si imagine

Cristian Paun: Daca mica burghezie va parasi Dorobantiul, se va intoarce clientela de la inceputul anilor 2000.

 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/cati-bani-fac-cafenelele-din-dorobanti-4525205
4525205
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.