Cum s-a mentinut Carpatair pe profit in niste ani cand alte companii aeriene abia isi trageau sufletul? „Printr-o strategie riguroasa si multa munca“, raspunde Nicolae Petrov. „Printr-un control foarte riguros al costurilor“, considera Nicolae Demetriade. Fostul presedinte al TAROM detaliaza ce inseamna aceasta: compania controlata si condusa de Nicolae Petrov isi controleaza riguros costurile, nu deschide sau nu pastreaza rute fara acoperire de minim 70% a aeronavelor si are o relatie foarte buna cu producatorul aeronavelor pe care le foloseste (datorita relatiei cu concernul suedez SAAB, furnizorul majoritatii aeronavelor Carpatair, Nicolae Petrov a fost solicitat sa devina consulul onorific al Suediei la Timisoara).

„Aviatia e un business fara secrete, unde rezisti daca stii sa faci strategie“, conchide Demetriade, care isi aminteste de o statistica din 2003, care arata ca in ultimii cinci ani - ani foarte slabi pentru aviatie - companiile aeriene pierdusera 10 miliarde de dolari, dintre care doar un sfert erau pierderi din dezastre. „75% erau pierderi din strategie, iar aici a castigat Carpatair - atat prin munca lor, dar si prin know-how-ul strategic al partenerilor.“

Nici anii care urmeaza nu vor fi mai usori, spune Petrov, care ia in calcul pentru viitor atat consolidarea la capitolul zborurilor catre est, in fosta URSS, cat si schimbarea flotei, pentru a face fata pe piata. Deocamdata, pentru 2008, Petrov spera la o crestere a afacerilor de 20%, plan destul de optimist pentru media pietei.

Anca Apahidean, country manager al IATA in Romania, spune ca estimarea organizatiei pe care o conduce pe plan local este ca media europeana a cererii pe piata de aviatie va creste in acest an cu 5%. „Estul Europei va avea o crestere mai buna, iar cateva tari din aceasta zona vor avea cele mai bune cresteri din toata Europa“, spune Apahidean, estima rile IATA avansand o crestere de 9,2% pentru Polonia, 12,1% pentru Letonia, 8,8% pentru Ucraina, 7,6% pentru Serbia si 7,3% pentru Romania.

Dincolo de faptul ca va incetini cresterea, ce se va intampla insa pe piata? „Vin vremuri grele pentru aviatie“, spune Nicolae Demetriade, care enumera doar faptul ca numarul companiilor aeriene, flotele acestora si lista destinatiilor operate au crescut foarte mult in ultimii trei ani, cand putine companii aeriene au facut profit, dar majoritatea au avut de castigat gratie unei cereri sporite din partea calatorilor: „Cererea probabil se va mentine sau va creste, insa costurile, mai ales cele cu combustibilii sau cu diverse reglementari care vor aduce taxe suplimentare, vor duce preturile in sus. La acestea trebuie sa adaug concurenta celorlalte companii de linie, dar si a companiilor low-cost, precum si o autostrada care ar putea trece in viitorul destul de apropiat pe langa Timisoara“.

Cu toate acestea, considera Demetriade, Carpatair mai are inca lucruri de spus pe piata: „Faptul ca se orienteaza spre est este o decizie inteleapta, iar daca vor gasi acolo rute de unde sa opereze eficient va fi excelent, deoarece rutele spre vest vor fi extrem de aglomerate“. Szabolcs Nemes crede de asemenea in „sansa Estului“, insa considera ca, spre deosebire de alte companii mari aeriene care ar putea ajunge in dificultate, Carpatair are avantajul flexibilitatii: „Fiind o companie care opereaza cu aeronave mici, poate fi oricand atractiva pentru a opera ca «feeder» (firma partenera a unei companii aeriene foarte mari, care aduce la un hub pasageri din destinatii destul de apropiate - n.red.) pentru o companie precum Austrian Airlines sau Malev. Asa au facut si alte companii regionale, precum Eurowings, Augsburg Airlines sau Tyrolean Airlines“.

„Reteta pe baza careia a crescut Carpatair a fost sustenabila, dovada si faptul ca a avut profit, si va fi sustenabila si pe termen mediu“, mai spune Nemes, care crede insa ca la un moment dat cresterea companiei va fi limitata de capacitatea aeroportului Timi- soara si de intrarea puternica a companiilor low-cost.

Ryanair, cel mai agresiv operator de profil, a intrat pe aeroportul din Arad (la 50 kilometri de Timisoara) cu zboruri catre Milano-Bergamo, destinatie unde opereaza si Carpatair. „Deocamdata ei ne concureaza doar pe cursa Timisoara-Milano, pe cand noi in segmentul acesta avem pasageri pe care ii aducem din 12 destinatii“, explica Petrov.

Cat despre capacitatea aeroportului Timisoara, planurile de dezvoltare vizeaza mai mult decat dublarea capacitatii actuale, din care Carpatair foloses te peste 60%, urmatorul fiind TAROM, cu 10%. In conditiile ingreunarii conditiilor de piata, se gandeste Petrov sa vanda Carpatair?

„Au fost incercari de cumparare, dar nu s-a ajuns la discutii avansate. Plus ca eu nu vad de ce ar trebui sa vindem ceva“, spune Petrov, care spune ca s-ar uita cu mare atentie la „calitatea“ unui potential doritor: „Avem la Carpatair un cerc select de actionari, cu putere financiara foarte mare, pe care sper sa nu ii pierdem si cu care speram sa putem dezvolta in continuare compania“.

Cum arata piata romaneasca

Colegii de actionariat ai patronului IKEA

Petrov despre Kamprad

Modelul Carpatair