Pentru pregatirea pilotilor pe aeronave civile, Petrov a solicitat sprijinul Bucurestiului. Plecarea primului grup de zece basarabeni pentru zborul pe BAC 1-11 a avut loc dupa puciul de la Moscova din august 1991 si dupa ce Republica Moldova si-a dobandit independenta. Ulterior, cursul evenimentelor politice nu a mai permis constituirea unei companii aeriene moldovenesti de stat, dupa disparitia filialei Aeroflot de la Chi- sinau, iar grupul celor zece, din care a facut parte si Petrov, a trebuit sa se descurce singur.

„Nu am avut incotro si am facut intai o companie de ticketing, vindeam bilete de avion. Ne-am aventurat insa si mai departe, pentru ca noi eram piloti, nu vanzatori de bilete“, isi aminteste Petrov cum a facut primul pas in afaceri. Si stiloul insista de doua ori pe harta asupra Chisinaului, unde in vara anului 1994, Petrov si o parte din fostii colegi de grup infiinteaza compania aeriana Moldavian Airlines.

Au inchiriat primul avion, un YAK 42, de 100 de locuri, de la Lviv Airlines, o fosta filiala din Ucraina- Moscova. Zborul a mers bine de la inceput, isi aminteste Petrov, mai ales ca oamenii ii cunosteau pentru serviciile bune, de „companie care da sampanie la bord“.

In aprilie 1995 au aparut primele idei de extindere a afacerii, iar Budapesta a fost aleasa drept a doua destinatie a zborurilor Moldavian Airlines, in urma unui parteneriat cu Malev. Al doilea avion inchiriat a fost un YAK 40, cu 30 de locuri, care zbura initial spre capitala Ungariei de trei ori pe saptamana, apoi zilnic.

A fost o perioada in care nu toate au mers bine: „Am deschis Moldavian impreuna cu tot grupul cu care am venit la Bucuresti. Fiind cu totii actionari, trebuia sa muncim toti: tendinta era sa facem in fiecare seara AGA si s-a ajuns la conflict destul de repede. Au plecat cei mai multi, am ramas numai eu si Ion Caliman, care imi este partener si acum“, spune Petrov.

Nevoia de a schimba aparatul YAK 40 cu un avion de tip occidental l-a determinat pe Petrov sa faca un studiu de piata si sa aleaga intre aeronave de dimensiuni mici, precum SAAB, ATR, DASH 300 sau Fokker 50. A ales SAAB 340, alegere esentiala pentru businessul pe care urma sa il construiasca Nicolae Petrov: „Atunci l-am cunoscut pe Moritz Suter, proprietarul companiei aeriene Crossair, care mi-a inchiriat imediat un avion, desi nu avea surplus“, povesteste Petrov.

De ce i-a dat Suter avionul? „Probabil i-am trezit incredere, iar pe de alta parte probabil voia sa puna umarul la infiintarea unei noi companii regionale“, considera acum actionarul semnificativ al Moldavian Airlines si Carpatair. „Faptul ca i-a atras atentia lui Moritz Suter a fost marea sansa a lui Nicolae Petrov“, considera Nicolae Demetriade.

Dupa intalnirea cu Moritz Suter, povestea lui Nicolae Petrov a inceput sa se deruleze in salturi mari. In ’98-’99 renunta, din cauza concurentei, la cursele spre Moscova si se orienteaza spre Romania. La Bucuresti, Petrov discuta o serie de aliante posibile cu cateva companii de aviatie private care se dezvoltasera atunci, cum a fost Dac Air.

Nu a reusit si la inceputul anului 1999 a pornit compania, cu operare din Cluj: „Se chema Veg Air, iar prima cursa a fost Cluj-Treviso, in martie 1999, iar apoi au inceput si zborurile catre Bologna“.

Concurenta a atacat: TAROM a intrat cu trei zboruri Bucuresti- Cluj-Treviso. „Imediat, ne-am retras de la Bologna si am ales alta destinatie - Budapesta, de trei ori pe saptamana.“ Intre timp, analizand cum poate rezista in fata concurentei, Petrov si noii sai parteneri au ajuns la concluzia ca noua companie, redenumita Carpatair, trebuie sa aiba un nod aerian unde sa aduca trafic din cat mai multe rute si sa il trimita pe cat mai multe rute.