„Asezarea hub-ului la Timisoara a fost ideea geniala care ne-a plasat pe piata“, considera Petrov. Noii parteneri - pe care Petrov nu i-a convins usor sa intre in actionariat - erau Moritz Suter si tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA, Michael Pieper, seful holdingului Franke, avocatii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr si Robert Briner, alaturi de banca de investitii Lombard Odier & Cie din Geneva. Carpatair a beneficiat si de competenta lui Hans Rollin, fost CFO la Crossair.

„A fost o investitie mult mai mare decat banii. Rollin ne-a ajutat sa facem business planul, sa stabilim sistemul de raportare. A adus rigoare in companie si este si acum sfatuitorul nostru. Are 83 de ani, dar e un om care si-a pastrat atitudinea si gandirea unui tanar. Cand am incercat sa facem hub la Chisinau, ne-a spus ca nu va functiona. El a zis ca si un singur zbor la Moldavian Airlines e in regula decat sa avem pierderi“, comenteaza Nicolae Petrov.

Moritz Suter si partenerii lui detin acum aproape 49% din companie si au venit cu o suma care trebuia sa acopere datoriile pe care Moldavian Airlines le acumulase si sa asigure si ceva lichiditati. Impreuna cu Moldavian AgroIndBank, banca moldoveneasca unde Petrov avea credite pe care a reusit sa le transforme in actiuni la Moldavian Airlines, actionarii minoritari au adus 1,5 milioane de dolari.

„Bani de buzunar“, cum ii califica acum Petrov. Erau insa esentiali intr-un moment in care o companie mica si fara sustinere ar fi putut sa se opreasca din avant - asa cum s-au oprit mai multe initiative aviatice de la sfarsitul anilor ‘90, cum ar fi Dac Air, JARO sau Angel Airlines. A urmat anul 2000 - un an destul de slab pentru Carpatair, incheiat cu pierderi.

Printre cauze a fost alegerea gresita a unor rute si eforturile de constituire a unui hub pe un loc gol, cum era atunci aeroportul din Timisoara, explica Petrov. „De atunci am renuntat imediat la orice destinatie care nu ne-a adus suficient trafic“, spune Petrov, cea mai recenta astfel de decizie fiind renuntarea la operarea pe Targu-Mures, odata cu intrarea acolo a low-cost-ului ungar Wizz Air si a Malev.

Daca 2000 a fost anul cu pierderi, 2002 a fost anul cu profit: „In 2001 am avut breakeven, in 2002 am avut 30% crestere, iar in 2003 cresterea a fost de 100%“, spune Petrov. Ritmul s-a mentinut in urmatorii ani la un nivel de 30% pana in 2006, iar anul trecut cifra de afaceri a Carpatair a crescut cu 20%, ajungand la 115 milioane de dolari (78 de milioane de euro).

„Pentru 2008 estimam o crestere tot de 20%, pana la 93 de milioane de euro. Daca adaugam si Moldavian Air, in 2007 am atins 100 de milioane de euro, iar in 2008 vom atinge 110-115 milioane de euro“, adauga directorul Carpatair.

Acum, dupa ce a insistat pe Romania, Italia si vestul Europei, stiloul s-a indreptat spre est. „Nisa care merita explorata de noi este fix zona in care suntem, destinatii care sa conecteze estul de vest prin hub; acum ne uitam mult spre conectarea Europei de Vest cu fosta URSS, care e deocamdata «prea departe», dar este in planurile noastre“.

Pentru moment, Carpatair va miza pe Ucraina, cursele spre Odessa urmand a se deschide in aceasta luna, urmate de cele spre Kiev. „Avem, asadar, Ucraina, o piata senzationala, care are opt orase cu peste un milion de locuitori, Moldova, Romania, fosta Iugoslavie si Balcanii, Italia si pana in Germania - aceasta este zona cu centrul la Timisoara pe care vrem sa o dezvoltam cat de mult vom putea“, explica Petrov, care este de acord ca piata de aviatie a devenit scumpa si dificila si mai ales extrem de concurentiala.

La scara industriei, International Air Transport Association (IATA) estimeaza ca 2007 a fost primul an cand aviatia a facut profit, dupa anul 2001 si atentatele teroriste din septembrie, care au marcat negativ transportul aerian de pasageri. Carpatair s-a inscris in grupul companiilor care si-au pastrat profitabilitatea in toti acesti ani. La aceasta dimensiune a afacerilor, marja medie de profit se situeaza la 3-5% din rezultatul operational, estimeaza Petrov, ca raspuns la intrebarea despre cat profit face compania.