„Abonamentul este un instrument de motivare a angajaţilor, în ultimii ani a devenit standard şi pacienţii devin promotori prin propria experienţă povestită mai departe“, spune Fady Chreih. Atragerea pacienţilor în clinici îi transformă aproape automat în pacienţi de retail, plătitori ai unor servicii suplimentare - o dată pentru că tipul abonamentelor variază (serviciile acoperite fiind de la analize uzuale până la investigaţii complexe), dar şi pentru că multe dintre serviciile din spitale (chirurgie, maternitate, celule stem) sunt aproape în exclusivitate plătite cash. „De aceea, deşi piaţa abonamentelor a crescut mult, retailul a avut o dinamică şi mai spectaculoasă“, mai spune directorul executiv de la Regina Maria.

De altă părere este Mihail Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. El susţine că abonamentele sunt instrumente de marketing într-o măsură relativ mică: „Abonamen-tele includ o serie de servicii gratuite precum şi discounturi la investigaţii complexe sau servicii spitaliceşti, deci pacienţii vor cheltui mai puţin chiar şi pentru serviciile neincluse în abonament“.

Florin Andronescu, directorul de dezvoltare al Sanador, crede că lucrurile încep să se aşeze: „Ajungem încet-încet la un echilibru între serviciile private şi cele publice oferite în România. A fost un mare efort făcut în ultimii ani de clinicile private, care de multe ori au suportat pierderi şi au adus bani de acasă“. În cazul reţelei Sanador, sub 1% din venituri provin din asigurări, iar trei sferturi din bani se achită cash de către pacient. În cazul MedLife, abonamentele au o pondere de aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu impact „mediu“ asupra afacerilor agregate ale companiei.Liviu lucrează În telecom de cinci ani. Până să ajungă să fie angajatul unei multinaţionale, nu trecuse vreodată pragul unei clinici private.

După un an de la angajare, a primit un card prin care avea posibilitatea să îşi facă gratuit analize şi, totodată, să beneficieze de consultaţii gratuite în orice specialitate medicală. Angajatorul îi plă-tea lunar zece euro pentru un astfel de serviciu. „Fără un astfel de abonament, probabil nu aş fi ajuns vreodată să văd interiorul unei clinici private. Acum merg la ei de două-trei ori pe an şi plăt-esc tot ce nu e acoperit de abonamentul medical“, spune Liviu, care cheltuieşte circa 300 de lei anual pe servicii medicale private.

În situaţia lui Liviu sunt sute de mii de români care au înţeles că sistemul sanitar public are o alternativă şi în România, chiar dacă asta înseamnă plata din propriul buzunar, în ciuda faptului că plătesc deja o asigurare obligatorie de sănătate. Clinicile private şi-au crescut afacerile cu două cifre de la un an la altul, mizând şi pe relaţia contractuală cu companiile, iar mii de angajaţi au obţinut, pe lângă salariu, un card de membru la una dintre reţelele private de sănătate.

„Cifrele existente dovedesc foarte clar că abonamentul este soluţia preferată la acest moment în România. Creşterea pentru acest an doar în cadrul Regina Maria fost în jur de 45.000 de abonaţi, mai mult decât totalul pieţei asigurărilor de sănătate“, susţin oficialii companiei. Potrivit acestora, relaţia directă şi personalizată cu furnizorul de servicii medicale, feedbackul direct, standardizarea calităţii serviciilor medicale şi costurile mult reduse sunt principalele aspecte în care pacientul câştigă. „În condiţiile pieţei din România nu se justifică intermedierea unei astfel de legături (de către asigurător - n.r.) şi nici costurile pe care le implică aceasta.