Departe de politică, cu orice preţ

Andreea Munteanu este acting recruitment manager în cadrul companiei de recrutare Lugera & Makler. Pornind de la propriile sentimente, ea spune că generaţia sub 40 de ani nu e interesată de politică şi enumeră câteva motive: prelungirea artificială a procesului decizional, nivelul ridicat al birocraţiei, meritocraţia nu e percepută ca o bază pentru promovare, iar oportunităţile de dezvoltare sunt puţine. "Cât timp mediul politic nu se va concentra pe a oferi valoare pentru client - adică pentru cetăţean - iar mediul politic se va comporta foarte diferit de mediul de business în ce priveşte performanţa, valorile şi eficienţa, este o consecinţă normală", explică Manolescu distanţa tinerilor faţă de viaţa publică. Iar societatea are de suferit pe seama alegerii mediului privat în locul sectorului public pentru dezvoltarea unei cariere.

Dacă sectorul public nu va deveni suficient de eficient şi atractiv pentru tinerii talentaţi şi performanţi, spune Radu Manolescu, ţara şi companiile de stat vor fi conduse de persoane cu total alte interese. În plus, aceştia sunt departe de ce este necesar pentru o evoluţie sănătoasă, din punct de vedere al competenţei şi performanţei. Tot Manolescu aduce exemplul Marii Britanii, unde ministrul industriei şi comerţului a fost CEO de grup bancar multinaţional, a lucrat în prealabil la una dintre companiile de top de consultanţă, iar abordarea diferită se simte din primele secunde de interacţiune. "Avem şi noi vreun exemplu similar?", se întreabă, evident retoric, partenerul K.M. Trust & Partners.

Logica din mintea unui tânăr manager cu gândul la politică e ilustrată de Iuliana Stan - atâta vreme cât nu există nici măcar un efort minimal dinspre mediul politic către tineri, tinerii vor rămâne acolo unde îşi pot pune în valoare talentul şi unde sunt necesari. "Cred că avem mai multe de realizat acolo unde facem diferenţa şi unde efortul nostru este apreciat şi are sens decât să ducem o luptă surdă cu un mediu în care suntem invizibili şi în care cred că mulţi dintre noi am fi incompetenţi şi neadecvaţi." Şefa Human Synergistics spune că societatea nu are de suferit câtă vreme tinerii fac înzecit prin contribuţia socială şi valoarea pe care o aduc: "Educaţia unei societăţi nu se poate face la nivel politic, e puţin probabil şi nerealist în vremurile noastre să mai existe o astfel de aspiraţie. Organizaţiile au un impact mult mai mare în educaţia societăţilor". În acelaşi registru, specialiştii în resurse umane cad de acord că mediul politic se detaşează prin proliferarea nepotismului şi a slabei pregătiri profesionale a celor ce reprezintă de multe ori partidele politice. Ei observă că aceia care se încumetă să facă un pas în această direcţie îşi calculează şi avantajele - "de foarte multe ori ţin de aspectul pecuniar, iar pasul nu poate aduce avantaje din perspectiva unei evoluţii profesionale". Un semn bun poate veni din partea mediului privat, un viitor posibil concurent pentru sectorul public în zonele unde deţine monopol. Iar concurenţa va pune statul în faţa unei provocări: fie pierde controlul unor pârghii importante, fie devine competitiv.

Când şi cum vor schimba România tinerii manageri

"Am încredere că România va fi schimbată în bine nu numai de tinerii manageri, ci de toţi cei care au acces la educaţie şi la valorile unor entităţi nealterate", spune Bogdan Mitrofan. Schimbările pot apărea nu neapărat în mod direct din partea tinerilor manageri, ci, după cum spune Iuliana Stan, indirect prin efectele comportamentelor lor asupra celor din jur. Specialistul în resurse umane remarcă mai ales preocuparea de a fi mai buni ca oameni, nu doar ca profesionişti: "E o schimbare de paradigmă ale cărei efecte se vor vedea probabil în următorii cinci ani, e un câştig uriaş pentru noi toţi ca oameni, ca lideri, ca părinţi". Ea admite că lumea de după 2009 e complet diferită şi, deşi este mai încercată, e mai preocupată de valori autentice: "Cei patru ani ne-au maturizat poate mai mult decât anii care au trecut de la Revoluţie până în 2009".

Radu Manolescu vede o participare a generaţiei sub 40 de ani la schimbare, dar nu una activă, dat fiind că modelele promovate astăzi i-ar putea descuraja să rămână în România. Schimbările sunt deja sesizabile, spune şi Sergiu Neguţ, care mizează pe mai mult timp al tinerilor manageri pentru a impune stabilitate şi forţă economiei şi societăţii româneşti. "Managerii de azi sunt primii care, înainte de a intra în economie, au avut oportunitatea de a face voluntariat, de a lucra pentru organizaţii non-profit care îşi doresc să facă o lume mai bună", adaugă Neguţ, cu trimitere la mobilizarea creativităţii lor în interiorul şi exteriorul organizaţiilor pentru a atinge un nou nivel de implicare şi performanţă.

Punctul convergent însă atât în aşteptările managerilor, antreprenorilor, cât şi ale specialiştilor în recrutare şi resurse umane este optimismul. Fie că este vorba despre dezvoltarea carierei în mediul corporatist sau al propriei afaceri, ţelurile sunt înalte, la fel ca şi nivelul de încredere în ce priveşte atingerea lor.