Nu toţi pasionaţii care intrat pe această piaţă au rezistat însă: Alexandra Coliban, fiica alpiniştilor Taina şi Emil Coliban, povesteşte pe site-ul Ascent.ro, singurul prin care firma mai comercializează echipamentele, modul cum a evoluat afacerea Ascent. De la producţia de rucsacuri şi haine improvizate din petice cu blocatoare şi colţari fabricate de prieteni, 'prin uzinele patriei', la vânzarea de produse ale unor firme precum Atomic, Buff, Climbing Technology, Deuter, Kama, Lasting, Milo, Suunto, Polar, Salomon, The North Face, Scott, Olang, Rossignol. Au deschis primul magazin Ascent în 1998, în Bucureşti, iar apoi s-au extins în Braşov, Iaşi, Timişoara, ajungând la şase magazine. Compania a închis însă toate magazinele, iar în prezent activează doar online, cu intenţia de a inaugura în curând un showroom. Mountain Experts este o altă afacere care nu a reuşit să se adapteze crizei; chiar dacă se afla în zona Piaţa Universităţii, a dat faliment în 2009. O reţetă care a reuşit a fost a francezilor Salomon, care activează pe piaţa autohtonă cu două magazine stradale, unul în Braşov, iar altul pe aceeaşi stradă pe care se află Himalaya, dar şi cu un magazin în centrul comercial AFI Palace Cotroceni şi care a ajuns anul trecut la venituri de 1,36 mil. euro, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Toţi jucătorii de pe piaţa de echipament sportiv outdoor ocupă o felie de circa 100 de milioane  de euro, potrivit lui David Neacşu, parte a unei pieţe totale de echipament sportiv estimate la 400 de milioane de euro. Piaţa este dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sports. Dacă retailerii autohtoni se concentrează pe spaţiile stradale sau pe online, circa 90% din cele 100 de ma-ga-zine de arti-cole spor-tive de-ţi-nute de aceştia se află în malluri sau par-curi co-mer-ciale. Situaţia nu este însă foarte optimistă nici pentru aceştia. Primul intrat pe piaţă, Intersport, cu afaceri de 25,7 milioane de euro anul trecut, a înregistrat pierderi de aproximativ 4 milioane de euro, pe fondul deschiderii a trei magazine: centrul comercial AFI Ploieşti, Promenada Mall din Bucureşti şi centrul comercial dezvoltat de NEPI în Galaţi. Criza a dat planurile peste cap şi austriecilor de la Hervis. Compania a mizat la intrarea în ţară, în 2007, pe provincie, magazinul din Bucureşti fiind doar al cincilea pe listă, după magazinele deschise în Cluj, Târgu-Mureş, Sibiu şi Oradea. În 2008 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, iar anul trecut a ajuns la afaceri de 15,9 milioane de euro şi a trecut pe pierderi de circa 12.000 de euro. Lupta urmează să se intensifice pe această piaţă, prin mutarea pe care Immochan a anunţat-o anul acesta, aducerea în ţară a lanţului spaniol de articole sportive Decimas, care va deschide un magazin în cadrul proiectului din Drumul Taberei şi unul în proiectul Coresi din Braşov.

Neacşu urmăreşte mişcările din piaţă, dar se gândeşte mai mult la expediţii. Plănuieşte o nouă călătorie în Papua-Noua Guinee, la începutul anului viitor va merge în Uganda, la anul, în Canada sau Islanda, iar în toamna anului viitor va face ceva diferit, „pentru că e cazul“. În ce priveşte dezvoltarea afacerii, vrea ca în această toamnă să lanseze un magazin online destinat brandului Mammut, iar anul viitor vrea să deschidă un nou magazin, destinat brandului indonezian Icebreaker, axat pe producţia de haine din lână Merinos. Neacşu nu a renunţat însă nici la ideea care i-a venit înainte de criză, de a construi un mall dedicat echipamentelor pentru activităţi în aer liber. Inspirat de malluri din Grenoble, Franţa şi Argentina, acesta ar fi construit din lemn, pe o structură metalică. „Când intră într-un magazin de genul acesta, omul trebuie să simtă căldura. O clădire din oţel şi sticlă este simplu să închiriezi“, spune el. Antreprenorul aşteaptă însă momentul potrivit. „Am posibilitatea să îl fac, dar cred că nu este încă momentul, din cauza crizei din care nu am ieşit încă, dar şi a culturii turistice a outdoor-ului, mai puţin dezvoltată decât în statele vestice.“