Conform unui studiu lansat de Institutul de Prognoză Economică, sprijinit de Local American Working Group, în eventualitatea în care starea de sănătate a românilor ar fi comparabilă cu a celorlalţi cetăţeni europeni, economia statului ar beneficia de o sumă adiţională 6,7 miliarde de euro, bani proveniţi din aportul cetăţenilor la economia statului. „Industria farmaceutică este dispusă să fie un partener de încredere pentru autorităţi şi să dezvolte împreună o strategie de sănătate pe termen mediu şi lung. România trebuie să recupereze decalajul faţă de celelalte ţări europene în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la tratamente inovative şi calitatea vieţii cetăţenilor, iar tratamentele inovative contribuie într-o mare măsură la acest lucru“, spune Fabrizio Giombini, şeful MSD România.

De vină pentru distanţa considerabilă dintre România şi alte state europene sunt şi numeroasele modificările survenite la nivelul miniştrilor – zece şefi la sănătate în ultimii şase ani – ori al altor oficiali guvernamentali care au determinat concepte diverse, planuri variate şi metode de calcul diferite în ceea ce priveşte lista de medicamente compensate, ceea ce a condus la întârzieri ce depăşesc şase ani în actualizarea acesteia. „Actualizarea acestei liste nu reprezintă o sarcină uşoară, atât pentru că este un proces care implică mai multe ministere, cât şi din cauza subfinanţării cronice din sistemul de sănătate. Subfinanţarea din sistem, alături de incapacitatea de a prescrie tratamente de actualitate, îi determină pe doctorii din România să emigreze şi să lucreze în sisteme de sănătate mai benefice pentru pacienţi şi care le permit să progreseze din punct de vedere ştiinţific“, declară Panagiotis Alekos, director de divizie la Bayer Pharmaceuticals România. Alekos este optimist şi vede o majorare a bugetului aferent medicamentelor în următorii ani, mizând pe drepturile pacienţilor de a avea acces la tratamente moderne, precum şi pe capacitatea acestora de a-l obţine prin intermediul asociaţiilor constituite: „Trebuie să înţelegem că sănătatea poporului român nu face obiectul unor negocieri, ci reprezintă un drept uman, fapt ce a fost subliniat, în mai multe rânduri, de către Uniunea Europeană şi de asociaţiile pacienţilor din Europa, deopotrivă“.