O altă lecţie învăţată a fost că nu poate reuşi de unul singur, aşa că „am început să le dau oamenilor cu care lucram tot mai multă putere, să-i ajut să mă ajute“. Prin urmare, acum toate persoanele care conduc operaţional sau managerial deţin acţiuni, explică Chiş, care păstrează pachetul majoritar.

Pe aceeaşi linie a învăţămintelor se înscrie şi faptul că şi-a dat seama că poveştile de succes ale altora nu se pot tran-spune pur şi simplu în afacerea lui. Poveştile pot fi inspiraţionale, „dar era clar că trebuie să căutăm inovaţia, să ne diferenţiem de alţii“. Ce a făcut inovator? Inspiraţia, spune Cătălin Chiş, „nu a venit chiar atunci, a fost un proces lung în care ne-am între-bat ce am putea inova. A început să vină din proiectele dezvoltate, de exemplu, Life is Hard, firmă al cărei nume are o conota-ţie uşor negativă, aşa că folosim şi sloganul Work soft“. Asta pentru că soluţiile dezvoltate de firmele sale sunt dedicate IMM-urilor, pentru structurarea afacerilor. Antreprenorul spune că a observat de-a lungul timpului că structurarea afacerii este pen-tru cei mai mulţi manageri o provocare. „Suntem interesaţi de dezvoltare, de proiecte, şi de cele mai multe ori nu ne aranjăm lucrurile în spate.“ Life is Hard a intrat în topul Deloitte CE Technology Fast 50, clasament care a adus anul trecut România pe locul 3 în clasamentul celor mai dinamice ţări din regiune şi pe poziţia 362 în Top Deloitte Fast 500 EMEA (include Europa, Orientul Mijlociu şi Africa).

Clujeanul a cumpărat anul trecut o altă firmă românească, Barandi, care are şi un birou la Londra. Din 2008 grupul de firme dezvoltat de antreprenor a fost concentrat pe dezvoltarea de produse şi servicii special pentru piaţa românească, decizie asumată pentru că intuia că există o mare lipsă de produse şi servicii, „simţeam o oportunitate deopotrivă pentru afacerea noastră dar şi pentru cei pentru care lucram“. Anul trecut însă antreprenorul a considerat că este momentul să se extindă şi peste hotare, iar firma preluată se potriveşte mănuşă: „Specificul, tactica şi strategia Barandi este de a dezvolta soft pentru companii din afară“.

O nouă linie de business este aplicaţia web Doctrina, o platformă de informare care dă detalii despre produse farmaceu-tice. „Este un model de business care pune în directă legătură farmaciştii, medicii de familie şi producătorii de medicamente. Astfel comunicarea se face direct, fără intermedierea distribuitorului“, arată antreprenorul. Platforma este un start-up, promo-varea sa a început în octombrie, iar acum sunt înscrişi 8.000 de farmacişti, ţinta clujenilor fiind ca până la finalul anului să ajungă la 200.000 de useri, farmacişti şi medici de familie.

Dezvoltarea firmei în piaţa de soft a pornit de la un produs, 24Broker, destinat brokerilor din asigurare, o interfaţă între aceştia şi firmele de asigurare prin care firmele gestionează întreaga afacere. În anii trecuţi sumele intermediate prin platformă au fost de peste 150 de milioane de euro, Active Power Solutions având şapte clienţi din top zece al brokerilor de asigurări. O altă soluţie dezvoltată se adresează transportatorilor, spune Chiş, care povesteşte că firma a participat cu acest produs la European IT & Software Excellence Awards 2015, concurs european care premiază cele mai inovative soluţii informatice de pe continent. „Cu 24Broker am ajuns în finală, dar nu am câştigat, iar anul acesta am fost premiaţi pentru soluţia destinată transportatorilor, 24Routier.“ Compania a fost singura finalistă din România în 2015.

Participarea la competiţie a adus şi mai multă vizibilitate firmelor lui Chiş, prin urmare a apărut şi interesul investitorilor. „Cred că am avut 3-4 discuţii cu fonduri de investiţii“, spune Chiş, care completează că nu caută activ investitori, dar orice business trebuie gândit ca o evoluţie naturală. „Creşti copiii, îi dezvolţi, iar când ajung la facultate ei pleacă şi, normal, la un moment dat alţii îşi pun amprenta mai mult decât o poţi face tu. Suntem deschişi la orice posibilitate sau variantă de a ne dez-volta şi obiectivul nostru e să construim ceva“, spune clujeanul. El a fost în mod direct sau indirect participant în 57 de proiecte antreprenoriale de start-up, ca acţionar sau consultant. „Şi acum finanţez proiecte în care cred, în IT şi alte domenii.“

Dacă ar fi să vândă toate participaţiile pe care le are, nu se vede stând degeaba, „mi-aş păstra aceleaşi idei şi concepţii, de a construi ceva“. Spune că s-a întrebat adesea dacă regretă ceva din parcursul carierei, dar răspunsul este că de fiecare dată a luat decizia cea mai bună. Iar cu experienţa de acum, ar alege acelaşi drum, chiar dacă ar face unele lucruri diferit. „Dacă ne întoarcem în 1994, la momentul deciziei de a da la o anumită facultate, poate mi-aş păstra prima opţiune, Facultatea de Teatru.“ Spune că şi-a dorit foarte mult să dea la actorie dar a fost convins de profesoara de română şi părinţi că ar fi bine să aleagă o meserie practică, de pildă ingineria. „Nu regret alegerea, dar cred că şi viaţa de actor e frumoasă.“

Peste 10 ani se vede tot în România, făcând business, „dar din când în când evadând într-un peisaj personal pitoresc. Mi-aş dori să ajut cât mai mulţi antreprenori să aibă succes“.