Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

Postat la 14 iunie 2010 81 afişări

Incepand de anul trecut, oamenii au cheltuit si cheltuie din ce in ce mai putin pe transport. Sa fie doar acesta motivul pentru care o companie est-europeana low-cost a ajuns numarul trei pe piata aeriana din Romania si se lupta cot la cot cu liderii pietei locale pentru locul intai?

Strategia cu tarifele scazute nu a fost anul trecut exclusivitatea low-costului. Si companiile de linie au preluat modelul, deoarece, cel putin pentru 2009, aceasta a fost principala problema: scaderea a fost mai mare in cazul veniturilor decat a numarului de pasageri. Emil Delibashev, country manager al British Airways in Romania, spune ca promotiile pe care le-au facut companiile aeriene au scazut destul de mult profitabilitatea, dar si veniturile: "Chiar si asa, numarul pasagerilor ramane foarte important - mai ales daca ii fidelizam si ii vom avea pe cursele noastre si cand economia isi va mai reveni".

Pe aceeasi idee merge si Natasa Kazmer, desi modelul de business al low-costului maghiar difera destul de mult de cel al companiilor de linie si desi mai multi pasageri la tarife scazute inseamna si yield-uri mai mici.

"Dar e mai bine asa", considera Kazmer, mentionand ca scaderea tarifelor nu era neaparat anul trecut o chestiune de bifat in strategia Wizz, ci a fost cumva impusa de piata. Natasa Kazmer povesteste ca toata lumea din companie stie ca preturile trebuie tinute jos si astfel cel mai important departament din companie este cel de revenues managers: "Sunt analisti care urmaresc in timp real gradul de incarcare al fiecarui avion: in functie de cate bilete s-au vandut pe o cursa, de cate zile mai sunt pana la zbor, de interogarile pentru acel zbor pe site si de tariful mediu platit de cei care au cumparat preturile variaza, mergand in sus sau in jos".

Scopul e unul singur: ca avionul sa nu decoleze fara un grad de incarcare de 83%. Indiferent de cat platesc pasagerii? "Indiferent", spune Kazmer, 83% fiind echilibrul perfect intre acoperirea costurilor fixe si o marja acceptabila de profit. Cele mai mari costuri sunt cele cu combustibilul (27%) si taxele de aeroport(16-17%), care insa pot diferi de la oras la oras. Cand vine vorba de aeroporturi, Natasa Kazmer are multe de spus: este nemultumita de Targu-Mures, aeroport in care Wizz a avut prima baza din Romania (baza care a fost ulterior mutata la Cluj, "deoarece Targu-Mures nu si-a indeplinit promisiunile"), dar mai ales este nemultumita de Baneasa - "pentru ca mareste tot timpul taxele si pentru ca nu se zboara noaptea". Din aceasta cauza, Kazmer considera ca dezvoltarea zborurilor Wizz din Capitala este limitata, dar ca ramane viabila dezvoltarea de pe aeroporturile regionale, mai ales de la Cluj.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/transporturi/cum-au-trecut-companiile-low-cost-in-liga-mare-6367715
6367715
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.