Wu spune ca vremurile grele au fost presarate si cu episoade in care era demascat ca antimaoist. Cand a fost presat sa marturiseasca, el spune ca a refuzat si ca a fost batut si apoi trimis la izolare. "M-au trimis pe scena ca sa marturisesc, apoi au inceput sa ma bata", afirma el. "Bineinteles ca eram tare revoltat. Dar mi-am dat seama ca nu avea sa dureze prea multa vreme; era prea absurd totul". Nu i-a fost zdruncinata increderea in socialism, dar a inceput sa nu mai aiba incredere in oamenii din jurul lui Mao. Singura lui alinare, marturisea el mai tarziu, a fost prietenia cu un cercetator pe nume Gu Zhun, unul dintre primii critici ai planificarii centralizate si care a murit in 1974. Gu l-a incurajat sa invete engleza si sa cerceteze si lumea de dincolo de granite, despre care Gu spunea ca este singura sansa pentru China sa se dezvolte.

Dupa ce Revolutia Culturala s-a terminat odata cu moartea lui Mao in 1976, Wu spune ca a inceput sa vada ca politicile economice ale lui Mao adusesera tara in pragul colapsului.

In 1978, Deng Xiaoping a inceput sa faca presiuni pentru reforme serioase. In 1983, Wu a ajuns la universitatea Yale, cercetator asociat. O mare parte din perioada petrecuta aici a fost dedicata studiului teoriilor economice moderne.

Wu s-a intors apoi in 1984 la Beijing, tocmai cand reformele economice ale Chinei deveneau inertiale sub Zhao Ziyanf, seful partidului si seful planificarii economice.

In acel an, Wu l-a ajutat pe Ma Hong, un inalt consilier guvernamenal, sa intocmeasca un studiu care definea trecerea tarii de la stadiul de economie planificata la cel de economie de piata. "Acesta a fost un moment foarte important pentru economia Chinei."

Odata ce propunerea a fost acceptata, Wu a fost avansat la Centrul de Cercetare si Dezvoltare, institutul afiliat puternicului Consiliu de Stat. Reformele au adus o crestere solida si sunt creditate de majoritatea ca determinante pentru schimbarea soartei tarii.

Dar pana la sfarsitul anilor '80, reformele au deschis calea si pentru coruptie si pentru inflatia galopanta, alimentand nemultumirea populatiei, care a contribuit la manifestatile studentesti din Piata Tienanmen.

Zhao a fost schimbat din functie cu putin timp inaintea asaltului sangeros asupra studentilor, a campaniei impotriva nemultumitilor si a "liberalzairii". Reformele au inghetat. Nu mult timp dupa aceea, Wu si alti reformatori au fost atacati pentru ca ar fi promovat un sistem de piata in stil occidental.

Tabara reformatoare a devenit mai puternica dupa faimosul "tur al sudului" facut de Deng Xiaoping in 1992, in care el a cerut reforme mai dure. In curand, influenta lui Wu in cadrul guvernului a crescut. In anii '90 a fost consilier al lui Zhu Rongji si al lui Jiang Zemin, oamenii cu functii supreme in stat, ajutandu-i sa dinamizeze reformele si sa restructureze companiile de stat conduse defectuos. La fiecare pas s-a lupta cu opozitia si a dezbatut, adesea in public, forma si ritmul reformelor.