După cum spune chiar Şandru, antreprenorii part-time devin tot mai vizibili în multinaţionalele din Bucureşti, cei mai mulţi orientându-se înspre comerţ electronic sau servicii de comunicare – „Un job într-o multinaţională profitabilă este o şcoală foarte bună. Simţi că te dezvolţi şi că rezultatele tale sunt apreciate“.

Cei mai mulţi oameni care aleg să deschidă propria afacere în paralel cu jobul o fac şi pentru că salariul poate fi un venit important până când apar primele picături de profit. Emma Jones, fondatoarea Enterprise Nation, o companie de servicii pentru IMM-uri, spune că angajatul devenit antreprenor trebuie să se îngrijească mai ales de stabilitatea financiară. „Este extrem de important să porneşti la drum într-un start-up cu un grad ridicat de siguranţă financiară. Mult timp nu vei avea posibilitatea să-ţi plăteşti un salariu, iar ultimul lucru de care ai nevoie să te îngrijoreze când încerci să pui un business pe picioare este lipsa banilor. Vei fi foarte atent la încasările firmei şi ar fi bine să nu te concentrezi asupra propriilor bani“, spune antreprenoarea. Schimbarea de mentalitate de la statutul de angajat la cel de angajator este iarăşi dificilă, iar modul de gândire folosit la birou trebuie să rămână acolo.

De fapt, antreprenorul Marko Terry recomandă chiar ca antreprenorul să nu folosească în vreun fel baza materială a companiei unde încă e angajat şi dă unele exemple care, spune chiar el, pot părea absurde: „Dacă ai de dat un telefon pentru afacerea ta cât timp eşti la birou, ai voie să o faci doar în pauza de masă. Iar în pauza de masă vei vorbi de pe telefonul tău şi niciodată în clădirea unde munceşti, ci afară. Asta te va ajuta să nu amesteci statutul de angajat cu cel de antreprenor“. Esenţial este şi ca afacerea dezvoltată pe cont propriu să nu ţintească aceiaşi clienţi ai angajatorului. Nici chiar indirect. Terry a observat că există un număr important de antreprenori tentaţi să îşi vândă produsul la întâlnirile în care participă în numele firmei angajatoare – „asta îţi poate păta reputaţia pentru mult timp“. În lipsa unor prevederi clare, şeful nu trebuie neapărat anunţat, mai susţin antreprenorii în cartea „Start your own business“. Discreţia însă contează.

„Mulţi au obiceiul să le fluture celorlalţi colegi întreaga zi veşti despre afacerea lor. Poveştile spuse colegilor despre aventuri antreprenoriale nu aduc niciun beneficiu tangibil şi creează disensiuni fără rost. Nimeni nu spune să ascunzi totul, dar nu e deloc bine să vorbeşti despre asta“, avertizează Marko Terry. Steffen Hedebrandt este directorul de marketing al Elance, locul în care liberii profesionişti pot presta servicii pentru firme de pe tot mapamondul. El spune că astfel de platforme online pot constitui o soluţie pentru antreprenorii interesaţi să îşi păstreze slujba, dar care vor să găsească ocazional „angajaţi“ pentru sarcini punctuale. O altă soluţie este implicarea unor membri din familie, având avantajul costurilor mici şi al unei minime siguranţe.

Pe măsură ce tinerii manageri de top arată că vor să se desprindă de scaunul cald de la birou, mediul antreprenorial începe să fie privit ca o alternativă la programul de la 9 la 6 într-o clădire din oţel şi sticlă. La nivel naţional, din cele peste 740.000 de firme active la finalul lunii octombrie 2014, tinerii de sub 29 de ani deţineau 11% din total, iar persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani grupau 28% din total. Peste 100.000 de firme au proprietari mai tineri de 40 de ani doar în Bucureşti, o bună parte fiind construite de la zero pe baza lecţiilor predate de multinaţionale.