Ca justificare pentru cifra mare a zilelor nelucrate, Haber considera ca motivele de prelungire a concediului pot sa se refere la rezolvarea unor probleme personale sau, in unele cazuri, la o pre-etapa pentru pensionarea anticipata sau pe caz de boala.

Un alt aspect care merita observat este modul cum se impart concediile medicale intre sectoarele public si privat.Sociologul Alfred Bulai constata ca fenomenul se structureaza pe doua laturi. Pe de-o parte, angajatul din sistemul public beneficiaza de un regim mai permisiv. Potrivit sociologului, bugetarul isi poate lua concediu fie pentru ca are treburi personale, fie din ratiuni administrative.

"De exemplu, cand se intampla sa fii inlocuit de pe post, legea permite ca pe perioada concediului sa nu se ia decizii asupra concedierii sau a desfiintarii postului", explica Bulai, amintind de cazurile in care, prin concedii repetate, functionarii isi pastreaza postul chiar si un an de zile pana sa fie destituiti. De cealalta parte, in sistemul privat, exista riscul pierderii locului de munca in urma unor absente repetate, de aceea tendinta liberelor la stat este semnificativ mai mare. "Din perspectiva concediilor medicale, putem spune ca bolnavii lucreaza la stat, in timp ce oamenii sanatosi se afla la privati", remarca amuzat Bulai.

Armele angajatorilor din mediul privat nu sunt totusi atat de puternice pe cat ar putea parea. Iuliana Badea, director de vanzari al companiei de recrutare Lugera & Makler, afirma ca politicile de descurajare a acestor practici au aplicabilitate redusa si de cele mai multe ori angajatorii prefera sa plateasca indemnizatiile.

"Exista intr-adevar posibilitatea ca angajatorul sa conteste concediul medical prin constituirea unei comisii interne, insa validarea rezultatelor va fi facuta tot de catre medici", spune Badea, adaugand ca procesul de investigare este costisitor atat din punctul de vedere al resurselor umane, cat si al resurselor financiare implicate.

Conform celor mai recente modificari legislative, angajatorul are dreptul sa verifice daca angajatul se afla la adresa indicata de acesta in intervalele orare 8-11, 12-17, 18-20. Daca angajatul refuza verificarea la adresa de resedinta, ii da dreptul platitorului indemnizatiei sa refuze plata concediului medical. Totodata, angajatorii incearca sa descurajeze astfel de practici cerand avizarea concediului medical de catre clinicile de medicina a muncii, dar si prin acordarea de bonusuri pentru prezenta angajatilor care nu au absente.

Purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, comisarul-sef Christian Ciocan, spune ca legea este imperativa, iar daca politia va primi sesizari pentru verificarea prezentei angajatului la domiciliu, va actiona in consecinta. "Veridicitatea certificatului medical prin care se acorda concediul poate fi stabilita insa numai de catre Colegiul Medicilor. Institutia abilitata poate sa cerceteze reaua-intentie sau culpa medicala a doctorului, urmand sa transmita politiei concluziile anchetei", explica Ciocan, specificand ca, desi nu au existat cazuri in istorie, un certificat medical in care este trecuta o boala fictiva devine certificat medico-legal, iar consecintele se incadreaza infractiunii penale de fals in inscrisuri oficiale, pedepsita cu inchisoare.

"Este o aberatie sa mergi sa-ti cauti angajatul daca e sau nu acasa. Mergand pe aceasta varianta, chiar daca politia constata ca respectivul nu e la domiciliu desi ar fi bolnav, angajatorul nu are ca metode de sanctiune decat anularea concediului medical", afirma contrariat seful Asociatiilor Confederatiilor Patronale din Romania, Adrian Izvoranu, cu trimitere la procedura extrem de greoaie, care se face pe baza unei investigatii de cateva saptamani.