Randamentele fabuloase ale investiţiilor în lux

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 11 decembrie 2015 1073 afişări

Într-o perioadă în care dobânzile bancare tind spre zero, iar valutele au evoluţii surprinzătoare, investiţiile în maşini de epocă, bijuterii, obiecte de artă sau timbre se dovedesc a fi cele mai profitabile. În ultimii zece ani a crescut numărul persoanelor care aleg să parieze pe astfel de astfel de investiţii, iar randamentele sunt fabuloase, de doi sau chiar trei digiţi.

Randamentele fabuloase ale investiţiilor în lux

Marele campion de tenis a declarat anterior că pe parcursul ultimilor zece ani valoarea colecţiei sale de maşini a crescut de aproape zece ori. O parte dintre exemplare au fost expuse în spaţiul dedicat, din Bucureşti, care este momentan închis, pentru reamenajare.

„Mie îmi plac aceste obiecte, cu toate că se spune că la ora actuală cele mai bune investiţii sunt cele în artă şi în special maşinile.

Astfel, pe plan mondial, evoluţii importante ale valorilor marchează automobilele, deopotrivă pe termen scurt şi mediu, arată studiul The Wealth Report. Pe parcursul ultimilor zece ani, aprecierea indexului specific acestui segment a ajuns la 487%; doar anul trecut plusul a fost de 16%. Dietrich Hatlapa, fondator al indexului HAGI, care urmăreşte valoarea automobilelor, consideră că piaţa dă semne că va reveni la normal, deşi recent un Ferrari 250 GTO din 1962 a stabilit un nou record, maşina fiind vândută la o licitaţie pentru 38 de milioane de dolari. În general, anul trecut cele mai bune performanţe în ce priveşte aprecierea valorii au înregistrat modelele de Porsche, dar este tot mai clar că şi maşinile americane din perioada anilor 1970 şi 1980 sunt tot mai populare.

La o răsfoire scurtă a Indexului de Artă, oricine poate înţelege de ce criza a fost o oportunitate pentru zona de artă, randamentele de doi digiţi devenind o raritate în alte domenii în ultimii ani, chiar şi în România. „Criza financiară a fost o oportunitate pentru piaţa de artă, a fost o alternativă investiţională pentru toţi cei care înainte preferau un alt tip de plasament“, povestea anterior pentru Business Magazin Manuela Plăpcianu, care a fost până în primăvara acestui an CEO şi preşedinte al Artmark. Ea spunea că a văzut clienţii venind în galerii dinspre piaţa imobiliară sau dinspre bursă, deoarece randamentele în artă erau mult mai ademenitoare.

„Investitorii s-au îndreptat către artă şi pentru că, în scenariul cel mai pesimist posibil, rămâi cu un Ţuculescu. Achiziţiile însă nu au niciodată în spate doar o raţiune investiţională ori monetară, ci există un complex de factori care determină încheierea unei tranzacţii. Prin oferta tematică diversă, prin programe educaţionale, dar şi prin varietatea lucrărilor şi propunerea unor preţuri de pornire încurajatoare am vrut să arătăm oamenilor că arta nu este un lux. Luxul este timpul pe care îl aloci pentru artă, nu potenţa financiară“, explica Manuela Plăpcianu strategia prin care a ajuns la o creştere de 34% a numărului de clienţi noi în 2014. Astfel, piaţa locală de artă a crescut în ultimii ani, ajungând la o valoare de 20 de milioane de euro de la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro în 2008. Indexul Pieţei de Artă, un catalog care se actualizează în fiecare an şi care este auditat de PricewaterhouseCoopers, face o radiografie a tuturor tranzacţiilor publice pentru peste 1.000 de artişti români tranzacţionaţi public în România în ultimii 20 de ani.

După câţiva ani în care apetitul pentru investiţiile în obiectele de artă părea să fi scăzut, anul trecut, pe plan mondial, acest segment a înregistrat un plus de 15%, conform informaţiilor Art Market Research. „Piaţa de artă şi-a revenit complet după perioada de criză economică“, este de părere criticul de artă Harvey Mandelson, fondator al firmei 1858 Limited. Dovadă că Chariot, o sculptură realizată de Giacometti, a fost vândută la o licitaţie organizată de Sotheby’s pentru aproape 101 milioane de dolari.

Cu toate acestea, instabilitatea din diferite părţi ale lumii afectează şi domeniul luxului, arată The Wealth Report. La o licitaţie realizată de Sotherby’s pentru obiecte de artă ruseşti, doar o treime dintre opere şi-au găsit cumpărători. Aşadar, interesul pentru investiţiile în obiectele de artă este destul de selectiv.

Diamantele roz, galbene sau albastre se vând, de regulă, cu preţuri mari la licitaţii, pe de o parte pentru că sunt rare, iar pe de altă parte constituie una dintre investiţiile la modă în acest moment. De pildă, The Mellon Blue Diamond a fost vândut la o licitaţie organizată de Sotheby’s pentru suma de 32,6 milioane de dolari. Raymond Sancroft-Baker, consultant în domeniul bijuteriilor la casa de licitaţii Christie’s, spune că cererea de pietre preţioase de înaltă calitate este tot mai mare. „Am văzut recent o vânzare unde s-a plătit cu un milion de dolari fiecare carat al unui rubin şi alt caz în care pentru un safir cineva a plătit 200.000 de lire sterline pentru fiecare carat.“ La fel de mult a crescut şi interesul pentru perle, spune consultantul de la Christie’s. „Creşterea este ridicată din partea celor din ţările Golfului Persic. Am evaluat recent o pereche de cercei cu perle naturale la valoarea de 1 milion de lire sterline.“

Investiţia în diamante ca formă de stocare a averilor nu este de dată recentă, iar pietrele preţioase s-au dovedit de multe ori drept cel mai simplu mod de a transporta valori importante. Atractivitatea pietrelor preţioase este în creştere din mai multe motive, între care se numără randamentul mare pentru diamante mai mari de un carat, faptul că rezervele din mine se epuizează rapid şi întrucât cererea creşte mult în pieţele asiatice. Oferta de diamante ar urma, conform previziunilor, să se plafoneze până în 2020, după care, în deceniul următor, să scadă în mod semnificativ, conform companiei miniere de profil De Beers. „Din 2009, preţul diamantelor prelucrate, mai mari de un carat, a crescut cu 5%“, declară Ari Epstein, CEO al Antwerp World Diamond Centre.

Bruce Cleaver, executive head of strategy în cadrul De Beers, anticipează o creştere a preţului diamantelor, pricinuită de faptul că, pe termen mediu, cererea va fi mai mare decât oferta.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/randamentele-fabuloase-ale-investitiilor-in-lux-14915704
14915704
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.