UN ALT MOMENT CHEIE ÎN DEZVOLTAREA FIRMEI A FOST PARTICIPAREA, în 2004, la SIAL, unul dintre cele mai mari târguri alimentare din lume, care se desfăşoară la Paris din doi în doi ani. Au angajat atunci, la recomandarea Carrefour, un francez, şi se aşteptau să semneze contracte chiar în timpul târgului, dar n-a fost deloc aşa. Vizitele la standuri au fost de tatonare şi abia după târg au primit un mail de la o firmă, mare procesator de carne, care căuta furnizori. „Mă întrebam atunci cum să mă îmbrac, iar soţia m-a sfătuit să aleg ceva cu care să mă simt în largul meu. M-am dus la întâlnire cu un tricou pe mine şi acolo toţi erau în costume. Doar ultimul care a intrat în sală mai era tot în tricou şi el era, de fapt, şeful cel mare", îşi aminteşte Căzăcuţ acum.

S-au plăcut, s-au împrietenit, iar antreprenorul român a învăţat de la şeful OSI, unul dintre cei mari mari procesatori de carne la nivel mondial, cu prezenţă în 50 de ţări şi 19 fabrici, clasificarea tipurilor de carne, cât de important este PH-ul şi cum poate fi controlat. „Contează cum e transportat, sacrificat un animal, cum este refrigerată carnea„, punctează Căzăcuţ. Tocmai de aceea, nu cumpără niciodată carne gata tranşată în altă parte, chiar dacă este mai ieftină, subliniază tot el. A preferat în schimb să crească parcul auto, având acum 20 de camioane cu dotări speciale, cum sunt adăpătorile.

DESPRE MIZA SA PE VITĂ, Căzăcuţ recunoaşte franc că până în momentul în care a început chiar el să vândă astfel de carne nu mânca „decât în pârjoale sau salată boeuf„, cum fac cei mai mulţi dintre români. De altfel, din întreaga cantitate de carne din farfuriile românilor, vita reprezintă doar 10%, la mare distanţă de porc (50%) şi pui (33%). Cele 7 procente rămase se împart între alte tipuri de carne - peşte, oaie şi altele. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ.

Una peste alta, Doina şi Iulian Căzăcuţ nu se văd renunţând la afacere, deşi au existat trei runde de tatonări din partea unor posibili investitori. Mai mult, spun că toţi banii lor sunt în afaceri, nu au bani „puşi deoparte„ şi nici planuri pentru alte afaceri. „Devine ambiţie să nu murim. Ce să facem cu banii acum? Cred că Doly-Com a fost ca sufletul nostru„, conchide Iulian Căzăcuţ.