Luand in calcul numai proiectele serioase insa - acestea putand fi clasificate dupa faptul ca au deja dreptul de proprietate asupra terenului, toate autorizatiile emise, inclusiv cea de constructie, dar si finantarea necesara pentru dezvoltarea proiectului -, piata locala se caracterizeaza prin proiecte de mari dimensiuni. CEZ, Energias de Portugal, Iberdrola sau Monssom Alma vorbesc despre proiecte de sute de MW, asta fiind si una dintre explicatiile pentru care stadiul proiectelor nu este prea avansat.

"Constructia unui proiect mai mare de 50 MW este mult mai dificila, atat din punctul de vedere al finantarii, al achizitiei turbinelor, al accesului la retea, cat si al autorizarii", crede Monica Constantin. Avocatul se refera la faptul ca un proiect de mari dimensiuni (peste 100 MW) necesita cresterea capacitatii sistemului energeticdin zona respectiva, dar intampina si dificultati destul de mari cand vine vorba de finantare - mai ales luand in calcul incertitudinile privind recuperarea investitiei. Sistemul de certificate verzi existent in Romania presupune ca fiecare furnizor de energie sa cumpere de pe bursa un certificat verde pentru o cantitate fixa de energie pe care o vinde. Pretul certificatelor este insa fluctuant, iar valoarea lui poate ajunge destul de jos, ceea ce face investitiile in energie verde destul de nesigure. "Nu este previzibil ce se va intampla cu pretul certificatelor", spune Markus Piuk, care crede ca - daca in 2015 se va trece la un singur certificat - pretul acestora va ajunge atat de jos incat nu va mai acoperi aproape deloc costurile. De aceea, considera avocatul, "acest sistem este folosit in tari dezvoltate, unde sistemul merge foarte bine, iar fluctuatiile sunt foarte rare".

In tarile unde energia eoliana este la inceput se foloseste mai mult sistemul "feed-in tariff" - sistem care garanteaza preluarea energiei la un pret fix pana la amortizarea investitiei. Acest sistem a fost implementat in 2008 in Bulgaria - investitorii in eolian primesc, prin contract, garantia ca energia pe care o produc va fi cumparata integral timp de 15 ani, la un pret de trei ori mai mare decat in cazul energiei conventionale. Acesta este motivul pentru care in Bulgaria sunt in derulare deja doua proiecte a cate 100 MW fiecare, iar altele mai mici (intre 30 si 70 MW) sunt de asemenea in curs de constructie. Planurile Bulgariei pentru energie eoliana vizeaza instalarea a cate 200-300 MW anual pana in 2020 - pentru a atinge potentialul estimat de dezvoltare eoliana, 3.000 MW putere instalata. Acum, Bulgaria are 160 MW putere instalata, fata de mai putin de 50 in Romania. Pentru Romania, potentialul pietei este mai mare, de 14.000 MW, si, chiar in conditiile unei legislatii mai putin prietenoase, Markus Piuk vorbeste despre instalarea a 2.000 MW intr-un interval de trei-cinci ani.