SORIN POPESCU, ARPIM: Politicienii nu influenţează intrarea medicamentelor pe noua listă pentru că nu ştiu despre ce e vorba. Să îl pună cel mai apropiat om de primul-ministru să se ocupe de economie şi de locurile de muncă, pe al doilea să îl pună la sănătate. Şi a treia să fie legată de investiţii.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Politicienii nu trebuie să ştie. Trebuie să asculte ce spun cei care sunt de meserie. Ministerul Sănătăţii e cel care face politica publică, găseşte soluţia şi o propune ca să fie susţinută.

SORIN POPESCU, ARPIM: Trebuie să-i întrebe şi pe cei de la care se aşteaptă investiţii. Noi facem investiţii în promovarea ştiinţifică. Poate că ar trebui să ne întrebe şi pe noi ce ne-ar trebui ca să continuăm investiţiile. Sunt trei cuvinte: predictibilitate, transparenţă şi sustenabilitate.

BUSINESS MAGAZIN: Cât ar costa introducerea noilor molecule?

SORIN POPESCU, ARPIM: Am luat cât credem noi că o să vindem un medicament dacă va fi compensat şi am adunat cifrele. Am ajuns la 200 de milioane de lei pentru un an, iar compania de cercetare de piaţă Cegedim a evaluat la 97 de milioane de lei pentru opt luni. Nu se înmulţeşte numărul de pastile noi cu preţul, ci se scad şi cele care au fost substituite. Nu se cunosc beneficiile indirecte care vor fi aduse de introducerea moleculelor noi în România, dar din punct de vedere al impactului bugetar, propunerea noastră a fost să nu se cheltuiască niciun venit de la bugetul de stat pentru 2013, întrucât va fi acoperit de clawback. Cei din minister ne-au întrebat ce se va întâmpla din 2014. Să ajungem noi acolo şi să vedem că bugetul din 2014 va fi cât consumul din 2013 sau în 2013 să fie cât consumul din 2012. Până una alta, bugetul din 2012 a fost la nivelul celui din 2009, cu 1,1 miliarde subevaluat. Iar pentru 2013 el a ajuns la şase miliarde.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Astăzi statul este dator către producătorii de medicamente cu peste un miliard de euro. Noi vorbim aici de 25 de milioane de euro ca să facem oameni mai bine. Decontarea medicamentelor se face la aproape un an de zile. Dacă am spune că în 2013 se plătesc toate arieratele şi că reducem termenul de decontare la 90 de zile, am putea să cerem scăderea preţurilor la medicamente. Am putea câştiga de aici mai mult de 25 de milioane de euro.

SORIN POPESCU, ARPIM: Noi, producătorii, avem un mare interes să compensăm medicamentul. Dacă nu se compensează nu avem ce să mai căutăm aici. În farmacie se pot vinde şi medicamentele vechi, dar eu, dacă mi-au ieşit medicamentele de sub patent, ce să mai caut? Să vorbesc despre medicamentele pe care le-am inventat acum 20 de ani?

MAKIS PAPATAXIARCHIS, JOHNSON & JOHNSON ROMÂNIA/ARPIM: Avem taxa clawback. Toate costurile suplimentare generate de actualizarea listelor vor fi suportate de industrie. Dacă bugetul va rămâne acelaşi, tot ce e în plus vom plăti noi. Noi ne încasăm banii de la stat după 330 de zile pentru medicamente compensate, mai bine de un miliard de euro, dar plătim taxa clawback la 90 de zile după vânzare. Acceptăm asta. Există însă o limită a toleranţei în sistem. Suntem în noiembrie şi nu ştiu cum va arăta bugetul de anul viitor. Credeţi că pot să-mi fac planuri fără să ştiu ce se va întâmpla măcar peste şase luni? În fiecare săptămână apare ceva nou. Nu se pot schimba regulile jocului în fiecare lună. Nu o luaţi ca pe o ameninţare, dar vrem un mediu predictibil, sustenabil şi transparent.

SORIN POPESCU, ARPIM: 2012 îl încheiem bine. A scăzut clawbackul în trimestrul patru, pentru că s-a eliminat TVA-ul din baza de calcul. Am dat o gură de oxigen headquarters-urilor pe seama promisiunilor legate de actualizarea listelor de către minister.

CEZAR IRIMIA, APCR: Prin taxa clawback ni s-a promis că se vor elimina listele de aşteptare. S-au colectat sute de milioane, dar la medicamente au ajuns doar patru milioane. De ce oare?

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: O soluţie pentru finanţarea moleculelor noi există. Ea se colectează. Important e să existe voinţă politică. Există taxa de viciu care se colectează. Au fost distruse calculatoarele cu rezultatele din programul de analize obligatorii din mandatul meu ca să nu se ştie ce informaţii sunt acolo.

SORIN POPESCU, ARPIM: Dacă Ministerul Afacerilor Europene reuşeşte ca şi sănătatea să facă parte din priorităţile pentru investiţii europene, eu cred că banii vor avea unde să fie investiţi.

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Există premisele ca pentru anul viitor să avem un răspuns pozitiv privind introducerea medicamentelor pe listele de gratuite şi compensate.

MARIUS ALEXANDRU LIŢU, COLEGIUL MEDICILOR: E evident că ne dorim să putem lucra cu noile molecule. Interesul major e al pacienţilor, dar şi al medicilor din sistem să folosească medicamente de ultimă generaţie. Totul ţine de voinţa politică pentru a avea bugetul corespunzător fără să crească vreo contribuţie la asigurările de sănătate.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: E exclus să crească taxele în următorii patru ani. Nu e în vederea noastră.

DOREL FILIP, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A MEDICILOR DE FAMILIE: Există premisele să se introducă medicamentele noi în liste. Asta va aduce un plus de educaţie în rândul medicilor şi pacienţilor, fiindcă automat se va crea o revenire a companiilor în aceste zone.

SORIN POPESCU, ARPIM: Inovaţia salvează vieţi, dar şi bani. Dialogul face ca lucrurile să treacă de la teorie la practică. Dacă lucrurile vor merge pe acelaşi drum, vor câştiga statul, pacienţii şi producătorii, care vor vrea să investească.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Sistemul de sănătate românesc trebuie să se profesionalizeze, să fie condus pe principii clare de management politic performant şi atunci a vorbi de introducerea de medicamente noi pe liste nu mai e un subiect, ci o normalitate.