Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

Autor: Razvan Muresan Postat la 27 noiembrie 2012 187 afişări

La mai bine de cinci ani de când listele cu medicamente gratuite şi compensate au fost actualizate, industria farmaceutică cere ca moleculele noi să fie finanţate de stat pentru ca mai mulţi pacienţi să se poată trata – o cheltuială de circa 25-45 de milioane de euro, care ar urma să fie suportată iniţial chiar de companii. Invitaţii clubului Business Magazin cu tema „Finanţarea în sănătate, accesul la medicamente de ultimă generaţie" au discutat despre cât ar putea câştiga România dacă sistemul sanitar ar primi mai mulţi bani de la buget şi câte vieţi ar putea fi salvate de noile descoperiri în materie de medicamente.

IOANA CACOVEAN, PATRONATUL FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA: Ce medicamente s-ar putea introduce pe liste? Vor fi introduse toate moleculele?

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Fosta comisie de transparenţă este în curs de înlocuire cu o structură agreată la nivelul Comisiei Europene şi cu acordul FMI - se numeşte Unitatea de Evaluare a Tehnologiilor Medicale. Am lucrat la definirea unei grile de evaluare a medicamentelor şi în urma evaluării se va acorda un punctaj. Cele care vor depăşi un prag stabilit de comun acord cu industria vor fi incluse în lista respectivă. Nu am o previziune pentru că încă nu s-a făcut evaluarea.

DOREL FILIP, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A MEDICILOR DE FAMILIE: Cu taxa clawback, prin care producătorii de medicamente plătesc suma depăşită faţă de bugetul alocat de stat, dacă se introduc toate cele 150 de molecule nu va cheltui statul mai mult, nu? Va plăti industria?

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: În primul an, da. Dar dacă apoi redevenţa se modifică, cu siguranţă vor creşte cheltuielile statului.

IOANA CACOVEAN, PATRONATUL FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA: Există patologii pe care le urmăriţi în mod deosebit?

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu va exista o ierarhizare în funcţie de patologii pentru că, dacă introducem criterii suplimentare, atunci numărul de variabile va creşte şi nu mai putem face o evaluare obiectivă. Vrem să evaluăm cele 150 de molecule într-un timp rezonabil. Noi ne gândeam să fie de trei luni. Mai ales că producătorii îşi vor autoevalua punctajul în momentul în care depun documentaţia, iar noi vom verifica corectitudinea, ceea ce accelerează procedura. Vor fi declaraţii pe propria răspundere, la fel cum se întâmplă şi la stabilirea preţului în momentul de faţă.

IOANA CACOVEAN, PATRONATUL FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA: Cum vor fi urmărite produsele după ce vor fi puse pe piaţă?

MAKIS PAPATAXIARCHIS, JOHNSON & JOHNSON ROMÂNIA/ARPIM: Sunt trei moduri în care putem aborda întrebarea "Dacă avem nevoie de medicamente noi pe liste": în mod tehnic, ştiinţific şi politic. Ori greşeşte România, că nu a introdus de cinci ani medicamente noi în listele de compensate, ori greşeşte întreaga Europă, care le-a introdus deja. Noi sau ei. E nevoie de tratament pentru pacienţi. Un pacient care nu e tratat va merge în spital unde va petrece mai mult timp. Există oameni care se internează în România din motive sociale. Apoi, statul alocă resursele necorespunzător, iar în spital ajung şi persoane care nu ar trebui să fie acolo. Medicii nu ştiu, nu vor sau nu sunt motivaţi de banii pe care îi primesc. În ultimii cinci ani am avut 11.800 de medici care au plecat din ţară. Cei 8.700 care au absolvit între timp sunt mai puţini decât cei care au părăsit România. Totul se leagă de bani. 23% din fonduri se alocă pe medicamente. Cine discută despre diagnostice şi dispozitive medicale? Cine vorbeşte despre teste de laborator? Medicamentele sunt o ţintă uşoară, dar unde sunt cei 77%. E o problemă sistemică, care trebuie privită din mai mult unghiuri. Dar e o nevoie clară de medicamente noi. Cine e persoana care îmi va permite să lansez medicamentul meu original odată cu genericele apărute după el. Statul mi-a reţinut cinci ani proprietatea intelectuală pentru medicamentele pe care le-am dezvoltat, iar dacă la anul mi se va permite să am doctoriile pe liste, vor mai avea doar un an şi jumătate până când vor apărea şi genericele. În cele din urmă, vreau să invoc un studiu al Institutului Naţional de Statistică de la finalul anului trecut, care prevedea că, în situaţia unei alocări bugetare pentru sănătate la nivelul Uniunii Europene, PIB-ul ar creşte cu 6,4 miliarde de euro, pentru că oamenii vor munci mai mult fiind mai sănătoşi.

SORIN POPESCU, ARPIM: Forbes a făcut săptămâna trecută un top al ţărilor în funcţie de atractivitatea pentru investiţii străine. România este pe locul 60, iar printre motivele pentru care România a pierdut atâtea locuri, pe al doilea loc era introducerea inovaţiei. Şi nu e vorba doar despre industria farmaceutică. Este o mare diferenţă între un contabil şi un eco-nomist. Ce face contabilul când nu-ţi mai intră piciorul în pantof? Cere să se taie piciorul. Ce face economistul? Cere să faci un credit ca să-ţi iei un pantof mai mare ca să poţi să alergi să plăteşti creditul. Din păcate, sănătatea din România a fost condusă contabiliceşte în ultimii patru ani - şi de la Ministerul Sănătăţii şi de la cel al Finanţelor.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
club bm,
medicamente,
sanatate,
finanate,
molecule
/analize/club-business-magazin-medicamente-noi-moravuri-vechi-10351197
10351197
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.