Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

Autor: Razvan Muresan Postat la 27 noiembrie 2012 187 afişări

La mai bine de cinci ani de când listele cu medicamente gratuite şi compensate au fost actualizate, industria farmaceutică cere ca moleculele noi să fie finanţate de stat pentru ca mai mulţi pacienţi să se poată trata – o cheltuială de circa 25-45 de milioane de euro, care ar urma să fie suportată iniţial chiar de companii. Invitaţii clubului Business Magazin cu tema „Finanţarea în sănătate, accesul la medicamente de ultimă generaţie" au discutat despre cât ar putea câştiga România dacă sistemul sanitar ar primi mai mulţi bani de la buget şi câte vieţi ar putea fi salvate de noile descoperiri în materie de medicamente.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: E uşor să arunci vina pe cineva. Vă imaginaţi că nu am cum să fiu apărătorul Ministerului Finanţelor. Vina nu e acolo. Vina este în politic. Acel guvern care stabileşte politica publică. El când împarte bănuţul, el hotărăşte, nu hotărăşte Ministerul Finanţelor. Ministerul îi propune Guvernului un proiect de buget pe acele politici publice care pot fi la un moment dat acceptate de guvern. Dacă guvernul spune că e mai important să fac un kilometru de autostradă decât să dau la patru spitale, şi mai bine închid o sută de spitale, asta e politică publică. Ministerul de Finanţe îşi altoieşte bugetul, trece prin parlament şi asta e tot. Problema e cine are mai multă putere să impună politica publică. Vă dau exemplul meu. Când m-am dus la Ministerul Finanţelor, la domnul Vlădescu, şi am zis că vreau nişte bani ca să măresc salariile rezidenţilor de anul întâi şi doi a sărit în sus. Am mers la premierul de la acea vreme şi i-am spus că demisionez dacă nu îmi dă banii. E politică publică. A dat banii. Cu cât un ministru este mai tare politic, cu atât acel domeniu e mai bine servit. În toată lumea e la fel, nu doar în România, dar trebuie să o spunem până când o înţelegem. Pe măsură ce la Sănătate vor veni miniştri politici cu forţă în partidele politice pe care le reprezintă vor fi bani. Dacă nu, va fi o cenuşăreasă acolo care se va chinui cum se chinuie de ani de zile.

MARIUS ALEXANDRU LIŢU, COLEGIUL MEDICILOR: Crede cineva de la masă că bugetul sănătăţii din 2013 va fi de 5%?

ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Un raport european arăta că noi am avut în 2010 5,5%. Nu ştiu de unde.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: 60%, fonduri publice. 40%, private. Iar unii dintre ei au măsurat şi şpaga. Aşa s-a ajuns la 5,5% din PIB.

CEZAR IRIMIA, APCR: Chiar nu mai am nicio speranţă că aceste molecule vor fi promovate. Au trecut de comisia de transparenţă, acum am inventat o altă comisie, le mai tergiversăm, până le vom mai promova, dacă le vom promova, timp în care pacienţi cu şanse reale de vindecare mor. A venit şi domnul ministru Arafat şi ne-a spus că vom avea acelaşi buget şi la anul. Fără un minim de 5% alocat sănătăţii nu putem face nimic.

EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Sunt trei sisteme mari care dacă nu sunt finanţate corespunzător, vorbim degeaba. Educaţie, sănătate şi pensii. Eu am propus un pact pe sănătate făcut în Parlament, o lege pentru 20 de ani, adoptat ca o lege constituţională, cu două treimi. Sper ca în primăvară să avem o majoritate solidă care să urmeze un astfel de proiect. Trebuie să avem ţinte, obiective şi proceduri de implementare.

CEZAR IRIMIA, APCR: Sistemul s-a degradat de la an la an. Nu vedem nicio schimbare în bine. Foarte mulţi pacienţi aşteaptă actualizarea acestor liste. Nu există statistici. Bugetul se construieşte lăutăreşte. Cam 500.000 de bolnavi de cancer există în România.

SORIN POPESCU, ARPIM: Ştiţi câţi sunt sub tratament? 90.000. Ştiţi ce înseamnă cancer fără tratament? Moarte.

IOANA CACOVEAN, PFDR: Noile molecule necesită înţelegere. Ca să devină disponibile şi să fie folosite adecvat, trebuie să fie cunoscute de către specialişti.

SORIN POPESCU, ARPIM: Din păcate, în România, statul nu a avut bani pentru educaţia continuă a medicilor, pentru actualizarea informării lor cu cele mai recente descoperiri, iar industria a preluat majoritatea organizării pe tema asta. Industria promovează cele mai noi descoperiri în momentul în care are interesul să o facă. În momentul în care eu nu pot să vând medicamentul respectiv în România, de unde să iau eu mulţi bani ca să comunic ce face medicamentul şi cum a evoluat medicina. Imediat ce vor fi incluse pe listă vor fi promovate. Avem multe situaţii în care a apărut pe piaţă genericul înaintea originalului din diferite motive. Şi acum, dacă expiră patentul originalului, vor fi sute de astfel de cazuri. Acele molecule care acum ar trebui să fie disponibile în varianta lor generică nu sunt cunoscute de către medici şi nu au fost utilizate. Noi am descoperit molecula şi suntem singurii care pot să explice câtă ştiinţă s-a băgat acolo şi ce beneficii aduc.

MAKIS PAPATAXIARCHIS, JOHNSON & JOHNSON ROMÂNIA/ARPIM: Medicii români sunt dintre cei mai buni din Europa. De aceea 4.700 lucrează în Marea Britanie cu contracte stabile. De ce avem cea mai mică speranţă de viaţă din Europa, 72,5 ani în România, faţă de 77,5 ani în UE. România are una dintre cele mai mici datorii publice din Europa, dar deşi nu avem bani destui, trebuie să-i alocăm corespunzător. Unde se duc aceşti bani? Reforma e necesară şi sunt de acord că stabilitatea în Parlament e necesară. Sunt în România de doi ani şi am stat la masă cu cinci miniştri. Cum să am o strategie ca să-mi ajut compania şi România când nu ştim ce se întâmplă în viitorul apropiat? Banii publici nu sunt suficienţi. Trebuie să introducem lent bani privaţi, de aceea reforma e necesară.

DOREL FILIP, SOCIETATEA NAŢIONALĂ A MEDICILOR DE FAMILIE: Câţi dintre politicienii care influenţează intrarea medicamentelor pe noua listă ştiu despre ce medicamente e vorba? Sunt 150 de produse.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
club bm,
medicamente,
sanatate,
finanate,
molecule
/analize/club-business-magazin-medicamente-noi-moravuri-vechi-10351197
10351197
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.