Politici sofisticate de securitate a accesului la date, administrarea centralizată, prelucrarea în timp real a tranzacţiilor, portabilitatea pe multiple platforme hardware şi software, iată alţi factori de succes semnificativi pentru acest gen de produse informatice.

Sistemele software integrate (de pildă ERP) sunt deseori colecţii de mii şi mii de programe specializate, sofisticate. SAP au investit, conform lui Nicholas Carr în popularul său eseu "Does IT Matter?" publicat de Harvard Business School Press în 2004, aproape un miliard de euro în crearea primului sistem ERP clientserver. Această performanţă financiară este una pe care, evident, nici un antreprenor dintr-o altă industrie decât cea software nu îşi va dori vreodată să o egaleze. Decât să finanţeze un departament IT supradimensionat şi ineficient, ale cărui produse nu ar fi putut rivaliza niciodată cu construcţiile gigantice ale unor firme specializate, companiile au preferat să cumpere produsele celor din urmă. Succesul sistemelor integrate în rândul organizaţiilor mari a fost instantaneu.

Etapa a treia şi poate ultima, cea pe care o trăim zilele acestea, este etapa transformării resurselor IT în bunuri de larg consum (în comodităţi). Din tehnologii aducătoare de avantaje competitive (vizibilitate asupra stocurilor, plasarea electronică a comenzilor de vânzare, anticiparea viitoarei cereri prin forecast-uri) atunci când erau singulare, sistemele integrate au devenit costuri operaţionale, atunci când toţi participanţii la jocul concurenţial le folosesc. Nu este desigur cazul în România, unde există încă organizaţii aflate cel mai des din motive bugetare, dar şi din lipsă de viziune, în etapa romantică a reinventării roţii. Desigur o necesitate, ele nu mai reprezintă investiţii strategice, cel puţin nu la fel ca în trecut. şi atunci de ce să nu le externalizezi?

Cloud Computing pentru mediul Enterprise reprezintă externalizarea sistemelor IT integrate de gestiune a activităţii. Sub formă de utilităţi, în loc de a fi consumate on premises, serviciile IT vor fi achiziţionate on demand de la furnizori specializaţi. Analogia cu alte utilităţi publice - de pildă cu electricitatea - e clară, iar modelul de business destul de limpede. Au apărut astfel o multitudine de furnizori de sisteme integrate în Cloud, mergând de la sisteme CRM (de pildă Salesforce) ori suite dedicate gestionării capitalului uman al organizaţiei (de exemplu, SuccessFactors) până la suite ERP complete (de pildă NetSuite). Aceşti furnizori de servicii IT îşi oferă produsele software spre închiriere, clientul accesându-le prin Internet şi nemaifiind nevoit să instaleze local nimic, nemaiavând nevoie să investească în hardware şi nici nevoie să angajeze personal calificat.

Companiile furnizoare de servicii Cloud au crescut constant în ultimii ani. O privire asupra evoluţiei acţiunilor Salesforce, NetSuite sau SuccessFactors arată că piaţa are speranţe în acest nou model. Salesforce a crescut în ultimii ani de la 70 USD înainte de criza din 2008 la 130-140 USD pe acţiune azi. în aceeaşi perioadă, SuccessFactors au crescut de la 15 la 30-40 USD pe acţiune (dacă nu luăm în calcul turbulenţele ultimelor săptămâni). Evoluţia crescătoare este însă întrucâtva normală pentru că aceste companii se află la începutul evoluţiei lor pe piaţă, capitalizarea de piaţă nedepăşind decât în cazul Salesforce 10 miliarde USD. Ele au însă meritul de a fi dovedit viabilitatea economică a unui model de business despre care toată lumea vorbea, însă care întârzia să se materializeze.