- Venirea dumneavoastră la conferinţa despre securitate din München va fi o oportunitate bună pentru a îmbunătăţii relaţiile?

- Nu voi veni la München.

- Ce părere aveţi despre această teorie: există doi Vladimir Putin. Unu, până în 2007, prieten al Vestului, iar al doilea: războinicul rece?

- Nu m-am schimbat. Dar lucrurile sunt diferite în relaţiile internaţionale dintre state. În acest sens, nu sunt nici prieten, nici mire, nici mireasă. Sunt preşedintele a 146 de milioane de ruşi. Trebuie să le reprezint interesele. Suntem dispuşi să rezolvăm lucrurile fără conflicte şi dispuşi să căutăm compromisuri în baza dreptului internaţional.

- În anul 2000 aţi declarat că cea mai importantă lecţie a Războiului Rece este aceea că nu ar trebui să mai existe niciun conflict în Europa. Conflictele s-au întors. Când o să revină primul Putin, prietenul Vestului?

- Din nou, eu sunt la fel. Să luăm ca exemplu atacurile teroriste de la 11 septembrie, eu am fost primul care l-a sprijinit pe preşedintele Bush. Iar acum, după atacurile de la Paris, am făcut acelaşi lucru cu preşedintele Franţei, Hollande. Terorismul ne ameninţă pe toţi.

- Ameninţarea terorismului nu creează un nou front comun între Rusia şi Vest?

- Da, ar trebui să cooperăm mult mai îndeaproape în lupta împotriva terorismului, care este o provocare uriaşă. Chiar dacă nu cădem întotdeauna de acord asupra fiecărui aspect, nimeni nu ar trebui să considere acest lucru ca o scuză pentru a ne declara duşmani.

- Vorbiţi despre o mare provocare: Merită Crimeea într-adevăr deteriorarea relaţiei Rusiei cu Occidentul?

- La ce vă referiţi când spuneţi Crimeea?

- Mutarea unilaterală a frontierelor într-o Europă care se bazează, în special, pe respectarea frontierelor de stat.

- Pentru mine înseamnă fiinţe umane.

- Fiinţe umane?

- Lovitura de stat a naţionaliştilor în capitala ucraineană, Kiev, din februarie 2014 a afectat profund 2.5 milioane de ruşi care trăiesc în Crimeea. Deci ce am făcut? Nu ne-am dus la război, nu am tras, nicio persoană nu a fost ucisă. Soldaţii noştri doar au împiedicat trupele ucrainene din Crimeea să limiteze libertatea de exprimare a oamenilor de acolo. În referendum s-a văzut clar că majoritatea cetăţenilor au votat ca Crimeea să aparţină Rusiei. Asta este democraţia. Voinţa poporului.

- Însă nimeni nu poate schimba cum doreşte frontierele statelor Europene.

- Pentru mine nu sunt importante frontierele, ci vieţile oamenilor.

- Ce spuneţi despre Legea internaţională?

- Desigur, statele trebuie să respecte legea internaţională. Iar acest lucru s-a întâmplat şi în Crimeea. Potrivit Naţiunilor Unite, fiecare om are dreptul la autodeterminare. Să luam exemplul Kosovo. Atunci Naţiunile Unite au decis ca Kosovoului să devină independentă de Serbia.

- Însă înainte ca acest lucru să se întâmple, guvernul sârb a dus un război împotriva albanezilor kosovari şi a expulzat mii de kosovari. Aceasta este diferenţa.

- Chestia este faptul că a fost un război lung în care Serbia şi capitala Belgrad au fost bombardate şi atacate cu rachete. A avut loc o intervenţie militară a Occidentului şi a NATO împotriva Iugoslaviei de atunci. Acum vă întreb pe voi: dacă kosovarii au dreptul la autodeterminare, de ce oamenii din Crimeea să nu aibă acest drept? Aş spune că toată lumea ar trebui să respecte normele internaţionale şi să nu le schimbe de fiecare dată când are chef.

- Dacă, în viziunea dumneavoastră, nu a fost încălcată legea internaţională privind Crimeea, cum explicaţi cetăţenilor Rusiei sancţiunile economice severe pe care Occidentul şi Uniunea Europeană le-au aplicat Rusiei?

- Populaţia Rusiei cunoaşte situaţia. Napoleon a zis la un moment dat că justiţia este încarnarea lui Dumnezeu pe Pământ. Eu vă spun că anexarea Crimeei a fost justă. Sancţiunile Occidentului nu sunt ţintite pentru ajutarea Ucrainei, ci pentru a împinge Rusia în jos. Sunt nesăbuiţi şi aceste acţiuni dăunează ambelor părţi.

- Cât de dificile au fost sancţiunile pentru Rusia?

- Privind posibilităţile noastre pe pieţele financiare internaţionale, sancţiunile afectează serios Rusia. Dar cea mai mare pagubă este cauzată de declinul preţului energiei. Suferim pierderi periculoase de venituri în exportul de petrol şi gaze naturale, pierderi pe care le putem compensa parţial în altă parte. Dar această situaţie are şi o parte pozitivă: dacă veţi câştiga atât de mulţi petrodolari - aşa cum am făcut-o dată - poţi cumpăra orice din străinătate, acest lucru încetineşte dezvoltarea din propria ţară.

- Se susţine că economia Rusiei a suferit foarte mult.

- În prezent suntem în proces treptat de a stabiliza economia. Anul trecut Produsul Intern Brut a scăzut cu 3,8%. Inflaţia este de aproximativ 12,7%. Balanţa comercială, totuşi, este una pozitivă. Pentru prima dată de mulţi ani, exportăm în mod semnificativ bunuri cu o valoare adăugată ridicată şi avem peste 300 miliarde de dolari în rezerve de aur. Avem în desfăşurare mai multe programe de modernizare a economiei.

- În 2015 aţi vorbit foarte mult despre Crimeea şi criza din Estul Ucrainei cu cancelarul Angela Merkel. Cum este relaţia voastră acum?

- Avem o relaţie profesională. M-am întâlnit cu ea de 7 ori anul trecut şi ne-am sunat de cel puţin 20 de ori. 2016 este anul programului de schimb cultural între Germania şi Rusia, aşa că relaţiile merg mai departe.