IMM-urile româneşti, sufocate de criză
Criza generalizată care a forţat întreprinderile româneşti să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal şi de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci cu efecte pe termen lung asupra IMM-urilor, potrivit unui un raport al Fundaţiei Post Privatizare(FPP).
Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacitaţii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidenţiază minusurile României şi sub acest aspect. Germania este ţara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria şi România.
Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau sector dezvăluie situaţia precară a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, sub aspectul eficienţei şi competitivităţii lor.
Cele mai multe afaceri iniţiate în 2012 au fost în Comerţ (29.2%) şi în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potenţialul resurselor interne al pieţei de desfacere, dar şi datorită politicilor guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toţi parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare faţă de potenţialul existent, fiind singurul grup de firme cu evoluţie constant pozitivă pe termen mediu.
În schimb, distribuţia teritorială a noilor înmatriculări de agenţi economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest, respectiv de 18% şi 16%, din totalul pe ţară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.
Se poate spune că Municipiul Bucureşti este “leagănul” celor mai multe iniţiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro