Otkritie i-a atacat în justiţie în Marea Britanie pe foştii proprietari pentru a recupera active de 830 de milioane de dolari. În anii 2000, cu mult înainte de serialul Trust, Otkritie a realizat că programul de reabilitare financiară al băncii centrale este calea de a acumula active bancare, spun oameni apropiaţi managementului. „Se uită la situaţia financiară, găsesc o gaură şi spun băncii centrale că golul este de două ori mai mare decât este în realitate. Apoi primesc finanţare pentru 10 ani şi cumpără ceva de două ori mai valoros decât preţul plătit“, spune una dintre surse. Începând cu 2009, Otkritie a absorbit mai multe bănci prin acest program, dezvoltând relaţii apropiate cu oficiali ai băncii centrale şi ai agenţiei de asigurare a depozitelor.

„Bankingul este de departe cea mai mare bucată din plăcintă, cu o diferenţă foarte mare”, a spus Aganbegyan. Cu toate acestea, „puteţi ajunge într-un final să aveţi o bancă care este într-o situaţie semnificativ mai gravă decât aţi crezut. Pare o afacere făcută în rai, dar în realitate este o muncă grea.” Otkritie neagă că a păcălit banca centrală.

Ilya Yurov, fostul preşedinte al Trust şi principalul acuzat în proces, spune că Belyaev şi Aganbegyan l-au abordat în decembrie 2014, după ce a acceptat să-şi vândă banca companiei Rosneft pentru 1 dolar (dacă n-ar fi vândut-o, banca ar fi intrat în reorganizare, iar conducerea ar fi fost acuzată de management defectuos).

Otkritie a oferit acţionarilor Trust 50 de milioane de dolari în schimbul permisiunii de a absorbi banca prin programul de reabilitare financiară, susţine Yurov. Otkritie neagă acest lucru. Fostul preşedinte al băncii Trust s-a văzut curând în situaţia de a lupta împotriva extrădării din Marea Britanie, unde locuia atunci. El spune că Belyaev i-a trimis un SMS cu următorul mesaj: „Ei bine, Ilya, la ce te aşteptai? Ai sifonat de 4-5 ori capitalul băncii, iar foştii tăi angajaţi încearcă să scoată restul”.

El spune că Otkritie foloseşte Trust pentru a-şi ascunde propriile active rele şi pentru a-şi finanţa pierderile. De când a preluat banca, Otkritie a transferat cel puţin 10 miliarde de ruble din portofoliul său de credite către Trust, apoi şi-a acordat sieşi şi unei societăţi a acţionarilor peste 65 de miliarde de ruble în împrumuturi ieftine. „Este o bufonerie totală”, spune Yurov.

„Otkritie nu ascunde acest lucru”. Yurov admite că Trust a ascuns active rele de banca centrală în conturile offshore din 2008. El mai spune că a făcut aşa pentru a împiedica banca centrală să declare Trust ca fiind în faliment, nu pentru a fura active. Când a respins contestaţia lui Yurov contra îngheţării unor active în iulie anul trecut, judecătorul britanic Males a argumentat că structura offshore a Trustului „era doar o schemă Ponzi cu un nume sofisticat”. Ascensiunea Otkritie şi căderea Trust au ridicat întrebări cu privire la cât de departe se va duce şefa băncii centrale, Elvira Nabiullina, cu represiunea sa contra supravegherii laxe din sistemul bancar. Până în prezent au fost închise aproape 300 de bănci, dar anul trecut autoritatea de reglementare a identificat 10 bănci, printre care Otkritie, ca fiind „importante din punct de vedere sistemic”, o mutare care, în esenţă, etichetează băncile ca fiind prea mari pentru a da faliment. „Nabiullina nu ştia cum funcţionează sectorul bancar când şi-a început munca”, spune un investitor. „E foarte onestă şi responsabilă, dar primeşte sfaturi proaste.”

Nabiullina reformează sistemul de reabilitare financiară pentru a permite băncii centrale să intre direct în capitalul băncilor aflate în dificultate. Ea recunoaşte că schema anterioară „a fost folosită pentru a obţine bani ieftini de la banca centrală şi pentru a ascunde activele toxice în banca reabilitată în condiţiile în care acele bănci nu trebuiau să respecte toate standardele”, a declarat ea pentru FT. În octombrie, şi-a înlăturat adjuncţii responsabili cu supravegherea bancară. Criticii susţin că Otkritie nu numai că a primit finanţare de stat ieftină pentru intervenţiile sale, dar a făcut miliarde din aceste afaceri creând riscuri pentru banca centrală.

Luna aceasta, Nabiullina a dezvăluit că Otkritie şi-a ascuns găurile financiare cu o achiziţie gigant, de 740 de miliarde de ruble, de eurobonduri ruseşti scadente în 2030. Achiziţia reprezintă trei sferturi din emisiune. Otkritie va fi vândută în cele din urmă „pe piaţă”, după o perioadă de tranziţie de câteva luni, a spus şefa băncii centrale. Banca va fi condusă de un executiv al VTB ales de banca centrală - Mihail Zadornov, cel care a creat banca de retail a VTB, o poveste de succes. Zadornov a fost ministru de finanţe în timpul defaultului rusesc din 1998. VTB deţine 10% din compania părinte a Otkritie, Otkritie Holding. Amintim că VTB, bancă de stat, a finanţat în 2012 o achiziţie care a propulsat Otkritie în top 10.