Belyaev a alergat mai mult pe marginea terenului finanţelor până în anii 1990, când a intrat în afaceri cu partenerul său de tenis Boris Mints. Mints era cunoscut cel mai bine ca asociat de mult timp al lui Anatoli Ciubais, arhitectul eforturilor de privatizare din Rusia anilor 1990. Cei doi au cumpărat Shchit-Bank în 2006 şi au redenumit-o imediat Otkritie. „Mă întrebam cum aveam să traducem numele în engleză. «Shchit-Bank», vă puteţi imagina? Iar oamenii care ne-au vândut-o ne-au zis, fără să clipească: «Cui îi pasă cum se cheamă în limba inamicului nostru?»”, a povestit Belyaev într-un interviu la un post de televiziune de stat cu jurnalista Nailya Azker-Zade, care apare adesea în public alături de Kostin.

Bancherii asociau predominant Otkritie cu Boris Mints, mai ales după ce banca a început să lucreze cu UES, un monopol din energie pe care Ciubais trebuia atunci să-l privatizeze. „Nu era nimic deosebit în privinţa lui Belyaev. El nu avea niciun talent deosebit pentru finanţe”, spune un bancher din Moscova.

„Toată lumea ştia că banii erau ai lui Ciubais”, explică Alexei Navalni, un militant anticorupţie. În 2008, VTB a oferit băncii Otkritie un împrumut pentru înfiinţarea unui fond de 2,4 miliarde de dolari pentru tranzacţionarea de acţiuni din UES pentru portofolii la noile companii create prin privatizările lui Ciubais. Atunci când din cauza crizei financiare fondul s-a prăbuşit, VTB a convertit împrumutul într-o participaţie la Otkritie. Banca a rămas un peşte mic până în 2012, când a cumpărat Nomos, o bancă rusă bine cotată din top 10, cu un împrumut de un miliard de dolari de la VTB.

Mints şi Ciubais - care preluaseră o mică participaţie oficială cu doi ani mai devreme - şi-au vândut acţiunile un an mai târziu, lăsându-i lui Belyaev scena principală. Unii oligarhi l-au angajat pe post de consilier financiar privat, spun oameni care-l cunosc.

Un fost bancher de top din Moscova îşi aminteşte că se afla în vizită în biroul unui oligarh când, dintr-o dată, „Belyaev a intrat purtând un costum de sport şi a început să-i ofere sfaturi. Stătea pur şi simplu acolo”.

Până în 2015, Otkritie a acumulat un acţionariat cu o structură foarte neobişnuită, în care niciunul dintre cei şase oligarhi implicaţi nu deţinea o participaţie care să le ofere controlul. Aganbegyan spunea că guvernanţa corporativă a Otkritie ajută banca să evite problemele. „Ideea este să fii rapid când vine vorba de oportunităţi de afaceri, să acţionezi decisiv şi să ai un sistem care-ţi permite să iei decizii rapid.” Oameni care cunosc afacerile Otkritie spun că influenţa VTB eclipsează participaţia modestă de 10% pe care o are la această bancă. Mai mult de jumătate din activele bancare ale Otkritie sunt garanţii pentru VTB date în schimbul împrumuturilor prin care au fost finanţate achiziţii, potrivit mai multor persoane familiare cu finanţele băncii. De asemenea, VTB ar fi finanţatorul achiziţiei minei de diamante, spune o sursă apropiată tranzacţiei. În 2014, Otkritie a cumpărat 20% din RCB, scoţând-o de sub acţionariatul majoritarar al VTB, în condiţiile în care banca se confrunta cu sancţiuni occidentale (toate cele trei bănci neagă că aceasta a fost motivul tranzacţiei). „Cu VTB avem operaţiuni normale de piaţă ca toţi ceilalţi şi din când le dăm active ca garanţie”, spune Aganbegyan.

Kostin a negat că ar avea o relaţie specială cu Belyaev. „Îmi cere uneori să-l ajut, pe ici, pe colo, să pun întrebări cuiva - la banca centrală, la guvern. Întotdeauna sunt pregătit s-o fac”, a explicat Kostin. „Însă nu este nimic special.”

Otkritie a mai avut o intervenţie salvatoare. Până în decembrie 2014, creditorul de talie mijlocie Trust Bank era cunoscut mai ales pentru o serie de reclame cu actorul Bruce Willis în care acesta, în timp ce salva femei frumoase din clădiri care se prăbuşesc, spunea: „Când am nevoie de bani, pur şi simplu îi iau!“

Apoi prăbuşirea rublei a adus Trust la ruină, arătând lumii problemele pe care banca centrală le are în încercările de a ţine închegat sistemul bancar. Fondul Monetar Internaţional s-a grăbit să avertizeze că problemele din Rusia ar putea declanşa o nouă fază a crizei financiare.

Otkritie a venit să salveze Trust, primind iniţial 30 de miliarde de ruble pentru a absorbi banca. Bailoutul era al doilea ca mărime din programul de reabilitare financiară al băncii centrale. Prin acest program, băncile primeau credite ieftine pentru preluarea concurenţilor cu probleme. În felul acesta erau evitate falimentele. O săptămână mai târziu, situaţia a început să degenereze. Banca centrală a majorat de patru ori fondurile de bailout pentru Trust, la 127 de miliarde de ruble, susţinând că până la 40% din bancă riscă să se dezintegreze, apoi a acuzat managerii că au furat active printr-o reţea de companii offshore.