Un lucru dificil în dezvoltarea bateriilor este faptul că tehnologia din spate nu este foarte bine înţeleasă, se arată într-un articol din revista Technology Review a MIT. Schimbarea unui element al unei baterii, prin introducerea unui nou electrod, de exemplu, poate produce probleme neprevăzute, unele care nu pot fi detectate fără ani de testare. Aşadar, progresul în acest segment a fost înregistrat de companiile mari care au făcut modificări minore de-a lungul anilor, fie în compoziţia bateriilor, fie în procedura de producţie.

Un exemplu este parteneriatul dintre Tesla şi Panasonic şi faptul că din 2008 până în prezent costul unei baterii pentru automobilele Tesla s-a înjumătăţit, în timp ce capacitatea de stocare a crescut cu 60%. Iar compania lui Elon Musk a anunţat Tesla Model 3, pe care vrea să-l lanseze în 2017, un automobil de 35.000 de dolari cu o autonomie de aproape 350 km, ce reprezintă o îmbunătăţire considerabilă şi un pas spre mass-market; modelul este încă departe de un automobil tradiţional, care poate merge peste 560 km cu un plin şi care are un preţ de achiziţie mult mai mic.

Pe patru roţi

Emisiile de gaze cu efect de seră au atins un nivel record de la an la an, conform Organizaţiei Meteorologice Mondiale, o creştere care provoacă schimbări climatice; îndeobşte acceptat este că încălzirea globală a planetei poate avea consecinţe dezastruoase. O parte din vină o au automobilele tradiţionale cu combustie internă ce elimină CO2 în atmosferă. Însă cum societatea modernă nu poate supravieţui fără automobile, soluţia stă în îmbunătăţirea actualelor vehicule sau înlocuirea celor poluante cu altele electrice. Stockholm, de pildă, are în lucru un întreg cartier în care va fi permis doar accesul vehiculelor electrice, dar la fel de adevărat este că Suedia este una dintre ţările în care interesul faţă de emisiile de carbon este la ordinea zilei de mulţi ani.

„Una din inovaţiile referitoare la bateriile de acumulatoare acide cu plumb, destinate autovehiculelor echipate cu motoare termice, a fost introducerea tehnologiei Start & Stop, care presupune oprirea motorului termic în timpul staţionărilor intraurbane (stopuri, treceri de pietoni, intersecţii etc.) sau extraurbane («gâtuiri» ale traficului aglomerat pe autostrăzi la orele de vârf). În acest mod, se preconizează o economie generală a consumului de combustibil cuprins între 3% - 5% şi, în mod implicit, o reducere a emisiilor de CO2, în mod proporţional”, spun reprezentanţii producătorului de baterii Rombat.

Producătorul român de acumulatori auto, controlat de grupul sud-african Metair, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro, mai mult cu 8,5% faţă de anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor transmise de companie. Reprezentaţii Rombat declarat că departamentul de R&D are un rol esenţial, fără însă a dezvălui care este nivelul investiţiilor care vizează dezvoltarea noilor produse, menţionând că „în prezent, se lucrează intens pentru îmbunătătirea continuă a bateriilor plumb acide destinate pornirii autovehiculelor. Noile standarde, EN 50342-1 şi EN 50342-6, publicate în 2015, impun exigenţe deosebite pentru calitatea şi performanţa bateriilor”.

Progresul tehnologic, dar şi restricţiile impuse legate de poluarea mediului înconjurător (limita maximă a emisiilor de CO2 pentru autovehicule este de 130 g CO2/km în 2015 şi 95 g CO2/km în 2020) a dus la apariţia unor noi tipuri de baterii EFB (Enhanced Flooded Battery) şi AGM (Absorptive Glass Matt) sau bateriile cu Litiu-ion, bateriile cu sodiu destinate automobilelor electrice sau hibrid.

Conform previziunilor, piaţa mondială de baterii litiu-ion pentru autoturisme ar urma să crească la 221 miliarde de dolari până 2024, potrivit unui raport al Navigant Research. „Maşinile electrice au nevoie de baterii mai mari şi aproximativ 75% din bateriile din sectorul automotive vor fi pentru aceste maşini”, a spus William Tokash, analist al Navigant Research. În raport se precizează că se fac cercetări în domeniu precum baterii litiu-aer, litiu-sulf, care ar putea aduce contribuţi importante în domeniu, dar nu vor fi implementate în automobile decât după 2020.

Automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totaleîn 2040, adică de 90 de ori mai mult decât vânzările actuale (aproape 500.000 de unităţi la nivel global în 2015). Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub costul unei maşini convenţionale în 2025; preţul unei maşini electrice va ajunge în jurul a 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Până acum, s-au vândut pe tot globul în jur de 1,3 milioane de maşini electrice, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din totalul autoturismelor mici.