Cu doar putina vreme in urma, la dobanzi au umblat insa si olandezii de la ING, care au redus cu 1% castigurile pentru depozitele la termen in lei pana la 9% pe an pentru scadente la o luna si trei luni si pana la 8% pentru cele cu termen de 12 luni. La euro, dobanzile au scazut cu un sfert de procent, ajungand la 3-3,5%, in functie de perioada de depunere, iar in cazul depozitelor in dolari reducerea a fost si mai mare: de la 2% pana la 0,5% pe an. Cam in aceeasi perioada, Raiffeisen a taiat castigurile oferite deponentilor. Astfel, pentru depunerile de pana la 4.000 de lei, randamentul oferit de austrieci este intre 7,25% pe an (pentru scadenta la o luna) si 8% pe an (12 luni). Cea mai buna dobanda din oferta standard a bancii este acum de 8,5% pe an, platita la depozitele mari pe sase si 12 luni.

Fara exceptie, la dobanzi au umblat si bancile mici, cunoscute si recunoscute in general pentru castigurile peste medie oferite la banii atrasi - ca de exemplu Millennium Bank, ce oferea pana de curand printre cele mai bune castiguri din piata. Recent, portughezii au scazut dobanzile oferite clientilor persoane fizice, cu 0,75% pentru depozitele in lei si 0,5% pentru sumele in euro. Tot din liga bancilor de mici dimensiuni, in prima zi din februarie ATE Bank a anuntat ca taie dobanzile bonificate la depozitele in lei, ducand randamentele oferite sub pragul de 10%. n prezent, cea mai mare dobanda (9,75%) este oferita la depozitele pe sase luni.

Ajustarea dobanzilor la depozite vine si ca o consecinta a reducerilor succesive de dobanda operate de Banca Nationala a Romaniei - asa cum se intampla de obicei, bancherii prefera sa reduca intai dobanzile la economii si doar mult mai tarziu pe cele la creditele oferite. Astfel, de cand banca centrala a inceput sa slabeasca surubul politicii monetare, la sfarsitul anului 2008, dobanda BNR s-a redus de la 10,25% pana la 7% in prezent.

Cea mai recenta decizie de acest fel a fost adoptata in sedinta Consiliului de Administratie de saptamana trecuta, cand BNR a decis scaderea dobanzii de politica monetara cu jumatate de procent, la 7%, mentinand rezervele minime obligatorii la pasivele in lei, la 15%, si in valuta, la 25%.Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank, nota de curand ca spatiul de manevra al BNR este inca important, dar este strict conditionat de coerenta politicii fiscale si de aplicarea reformelor cerute de acordul cu FMI.