Pe parcursul lui 2008 a fost vorba de peste 6.700, dupa ce in 2007 numarul romanilor inregistrati in Irlanda depasise 14.500. Multi romani au parasit Irlanda, pe masura ce rata somajului s-a apropiat si a trecut de 13%, in conditiile in care in urma cu cativa ani tindea spre zero in sectorul constructiilor, unde activau cei mai multi dintre ei. "Au plecat in alte colturi din Europa", spune Dani, alt roman dublinez, in timp ce ne serveste cu specifica placinta cu mere. Ia in calcul chiar el o asemenea mutare. A venit aici in urma cu mai bine de patru ani si duce un trai bun din cei spre 3.000 de euro, cu tot cu bacsis, pe care ii castiga ca ospatar. Plateste 925 de euro chirie, suma pe care o imparte cu prietena lui, asa incat la sfarsitul lunii ii ajunge si sa mai puna ceva bani deoparte. "Este insa foarte greu sa economisesti aici", adauga el. Salariul este platit saptamanal, ceea ce inseamna ca localnicii au un impuls mai mare de a consuma, fiind mai simplu sa te descurci o saptamana cu o suma nu foarte mare decat sa trebuiasca sa dramuiesti tot venitul pentru 15 sau 30 de zile.

In rest, preturile n-ar fi chiar atat de mari. Comparativ cu Romania, mancarea are aproximativ acelasi pret, benzina costa cam 1,3 euro pe litru, iar costurile cu electricitatea pentru o casa de 240 de metri patrati, cum este cea a lui Petru Rusan, nu depasesc 150 de euro pe luna, la care se mai adauga iarna alti 200 de euro pentru caldura. "Puterea de cumparare este insa alta", accentueaza Rusan, dand drept exemplu nenumaratele familii aflate la limita liniei de plutire, care isi permit in continuare concedii anuale sau minivacante pe durata unui weekend prelungit in Irlanda. Biletele de avion nu sunt foarte scumpe, mai ales pentru zborurile operate de compania irlandeza RyanAir, costuri care au incurajat de altfel si strainii sa viziteze insula, in conditiile in care un zbor dus-intors din Germania se plaseaza in jurul a 100 de euro de persoana.

Este adevarat ca exista si metode de sustinere a consumului, chiar daca in ultimul an au fost aplicate o serie de taxe suplimentare pentru a creste veniturile la buget, iar fiscalitatea va creste in continuare din acelasi motiv. Spargerea balonului imobiliar si costul de salvare a bancilor au infundat economia in recesiune: produsul intern brut al Irlandei s-a contractat anul trecut cu 7,1%, dupa un minus de 3% inregistrat in 2008, conform Oficiului Central de Statistica din Dublin, economia tarii fiind printre primele din Europa intrate in recesiune. Incepand din acest an ar urma sa inceapa sa-si revina, cu un PIB estimat sa scada doar cu 0,8%, conform estimarilor vehiculate la ora actuala.

Daca pariul va fi castigator sau nu depinde insa de efectele masurilor de austeritate, printre cele mai dure din Europa, adoptate de guvern pentru a reduce deficitul bugetar enorm, care la peste 14% din PIB este de aproape cinci ori mai mare decat limita de 3% fixata de Uniunea Europeana. Guvernul irlandez a anuntat lunile trecute un nou buget pe 2010 care presupune un plan de reducere a salariilor in sectorul public cu 5-15% si de taieri de cheltuieli care vor ajunge la 4 miliarde de euro.

La o prima vedere, irlandezii par insa destul de relaxati, circula mult pe bicicleta si, daca privesti dincolo de aerul un pic grav pe care il au cand merg pe strada, intelegi ca majoritatea sunt destul de optimisti. Pentru noi, veniti din praful si cimentul Bucurestiului, ar fi ciudat sa fie altfel decat optimisti, atata vreme cat sunt inconjurati de un verde de nedescris si de cladiri si castele parca scoase din cartile de povesti. Cu titlu de sfat, daca vreti sa vizitati Irlanda sau chiar sa locuiti acolo o vreme, nu va obositi sa invatati irlandeza. Limba oficiala este predata in scoli, dar putini o stiu bine, nici macar parlamentarii nu sunt toti fluenti in irlandeza si, desi constitutia este scrisa atat in limba oficiala, cat si in engleza, iar cetatenii au drept sa poarte relatia cu autoritatile in irlandeza, e nevoie sa se asigure dinainte ca va fi cineva disponibil sa discute cu ei in irlandeza.

Nu degeaba, filmul care a castigat in urma cu cativa ani un festival irlandez de scurt-metraj a avut la baza tocmai ideea ca irlandezii nu isi cunosc propria limba cu radacini celtice. Scenariul a fost concentrat asupra unui chinez angajat intr-un magazin, foarte plictisit de viata si activitatea lui, care decide sa emigreze si in timp ce invarte un glob pamantesc, inchide ochii si pune degetul pe Irlanda. Un an mai tarziu, dupa ce invata irlandeza, pleaca spre insula, unde constata ca nimeni nu il intelege, asa incat e convins ca vina este a lui pentru ca inca nu stapaneste foarte bine limba. Ajuns intr-un pub, tanarul chinez incearca sa caute de lucru, insa barmanul nu intelege nimic din ce spune si incearca sa-i ofere in schimb ceva de baut. La un moment dat, un batran de la bar intra in vorba cu personajul nostru, deja foarte incantat ca poate vorbi cu cineva, moment in care barmanul, surprins si deopotriva nedumerit, intreaba un coleg: "Stiai ca batrandul Paddy vorbeste chineza?"