Reportaj: Dublin - Spiridusi, case scumpe si o bere

Autor: Anca Arsene-Barbulescu Postat la 20 septembrie 2010 531 afişări

Nu poti spune ca ai fost in Dublin daca n-ai baut cel putin o bere neagra si n-ai incercat apoi sa cauti un spiridus sau un trifoi cu patru foi. Legendele le mai savureaza insa doar turistii. Dificultatile cu care au de-a face irlandezii, obisnuiti pana acum cu cresteri economice spectaculoase, parca nici berea nu le mai ineaca.

"Nu mai vin la fel de multi turisti ca pana acum", povesteste O'Meara. Pe aeroporturile irlandeze au aterizat in primele cinci luni ale anului in jur de doua milioane de turisti, cu peste jumatate de milion mai putini decat in aceeasi perioada a anului precedent. Pentru intregul an, Eamonn McKeon, directorul executiv al Irish Tourist Industry Confederation, estima recent ca numarul total de turisti va ajunge la 5,5 milioane, cu 15% mai putin decat anul trecut si evident sub nivelul de 7,3 de milioane de turisti care au vizitat Irlanda in 2008.

Doar 10% dintre turisti mai vin acum pe mare, fata de aproape 40% in urma cu mai bine de zece ani. E adevarat ca nici vremea nu este foarte primitoare, o temperatura de 17-20 de grade fiind considerata foarte buna pe timp de vara, in conditiile in care umbrela ar trebui sa fie nelipsita. Altfel, din bugetul mediu de vacanta al unui turist in Irlanda, aproape un sfert merge spre cazare, cam 33% din suma este cheltuita pentru mancare si bautura, 21% sunt bani de cumparaturi, iar transportul inseamna nici 10% din cheltuiala.

Capitala Dublin a avut poate cel mai mult de suferit din cauza crizei, in conditiile in care atragea cam 33% din intreaga industrie turistica irlandeza. Aici, salariul minim pe economie este de aproape 1.400 de euro pe luna, venit pe care il au cea mai mare parte dintre angajatii pe pozitii necalificate. "Un salariu obisnuit ajunge la aproximativ 2.000 de euro, in timp ce unul mediu urca pana la 3.000", spune Petru Rusan, un roman stabilit in Irlanda in urma cu 11 ani. Se ocupa cu traducerile juridice, o activitate care ii asigura venituri suficiente pentru a duce un trai decent.

Un programator ajunge sa castige insa chiar si 5.000 de euro intr-o luna, in timp ce veniturile medicilor trecuti de rezidentiat ajung deja la cinci cifre. Bugetarii sunt in continuare printre cei mai bine platiti din toata Uniunea Europeana, cu o medie de 3.300 de euro pe luna, in timp ce chenzinele ministrilor ajung de zece ori mai mari decat atat, iar premierul Brian Cowen este remunerat cu mai bine de un milion de euro pe an.

Prabusirea pietei imobiliare a fost unul dintre efectele imediate ale crizei economice. Incurajati de guvern si de banci, irlandezii contractau in nestire credite pentru a-si cumpara case, hranind un balon imobiliar urias. Acum, la Dublin, proprietatile care in urma cu cativa ani se cumparau cu 465.000 de euro valoreaza poate nici 320.000 de euro, iar apartamentele cu trei camere au ajuns, de la un pret de 300.000 de euro inainte de criza, sa nu faca mai mult de circa 175.000 de euro.

"Dublinul este intr-adevar unul dintre cele mai scumpe orase europene din punctul de vedere al pretului locuintelor", confirma Rusan, care plateste o chirie destul de piperata pentru casa cu patru dormitoare, de 240 de metri patrati, unde locuieste impreuna cu familia. Cea mai ieftina garsoniera dublineza poate fi inchiriata cu 400 de euro, insa media pentru un apartament cu trei camere ajunge la 1.200, in timp ce o casa nu foarte mare situata intr-o zona marginasa a capitalei irlandeze se inchiriaza cam cu 1.500 de euro. "Pentru case nu exista limita. Chiriile urca de la 2.000 de euro pentru o casa obisnuita, chiar si la 6.000 de euro pe luna", mai spune romanul.

Drept urmare a boom-ului imobiliar, multe locuri de munca din Irlanda au depins de sectorul constructiilor. Nu e prima epoca in care s-a intamplat asa, insa in alte epoci, irlandezii construiau mai mult in alte tari: Londra sau orase din SUA poarta amintirea irlandezilor ce au imigrat in aceste regiuni si s-au angajat in constructii. Anumite statistici sustin ca in lume exista peste 40 de milioane de oameni cu radacinile in Irlanda, dintre cei ce au parasit insula in urma cu mai multe generatii si nu s-au mai intors.

Roata istoriei pare ca s-a intors: in conditiile unui somaj ridicat, mai ales in randul tinerilor, emigrarea pare din nou o solutie. "Multi tineri cu varsta intre 20 si 30 de ani privesc Australia ca pe un soi de colac de salvare", apreciaza Petru Rusan. Si comunitatea de romani, una dintre cele mai mari formate intr-o tara europeana, s-a mai diminuat in ultimii ani. Nu exista prea multe date oficiale, insa Irlanda acorda in anii precedenti mii de vize de lucru pentru romani.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/reportaj-dublin-spiridusi-case-scumpe-si-o-bere-7287894
7287894
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.