ŢĂRILE BALTICE SUNT CEL MAI AFECTATE DE INTERZICEREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DE CĂTRE RUSIA

Între ţările cel mai afectate de interzicerea importurilor agroalimentare ale Rusiei sunt statele baltice, dar şi Polonia şi Finlanda, dependente în mare măsură de exporturile în această ţară. De exemplu, exporturile Lituaniei în Rusia au totalizat anul trecut aproape 2,5% din Produsul Intern Brut, potrivit companiei de analiză a pieţei Capital Economics.

Polonia şi cele trei state baltice au fost printre cele mai îngrijorate ţări din cauza anexării Crimeei de către Rusia şi masării de trupe de către aceasta la graniţa cu Ucraina, de teamă că ar putea fi următoarele victime ale dorinţei lui Putin de a reface dominaţia ţării sale în Europa de Est. Potrivit reprezentanţilor NATO, Rusia a dispus 20.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu Ucraina.

Interzicerea importurilor a fost interpretată ca o reacţie la sancţiunile europene şi americane, dar sunt considerate şi ca un mijloc de presiune asupra fostelor state sovietice, prin mijloace economice.

Potrivit Eurostat, Rusia a fost destinaţia a 19,8% din exporturile Lituaniei de anul trecut, iar în cazul Letoniei, Estoniei şi Poloniei a 16,2%, 11,4%, respectiv 5,3% din exporturi. Finlanda, mai puţin critică la adresa Rusiei din cauza Ucrainei, va fi la rândul ei afectată, exporturile în Rusia reprezentând anul trecut 9,6% din total.

În Cehia, presa a cerut guvernului să găsească noi pieţe de export pentru protejarea economiei, cu toate că producătorii locali de lactate au fost criticaţi în ultimii ani că ignoră piaţa cehă şi se concentrează pe cea germană, mai scumpă.

În Ungaria, analiştii au es-timat că sancţiunile ruseşti vor avea un impact marginal. ”Efec-tele ar putea fi şi mai mici deoarece Un-garia are astfel şansa de a-şi vinde produsele oriunde în afara Un-gariei, şi chiar pe pia-ţa internă„, spune David Ne-meth, analist la K&H Bank, citat de The Wall Street Journal.

DECIZIA RUSIEI DE A INTERZICE MAJORITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE DIN UE VA AFECTA INDIRECT PRODUCĂTORII ROMÂNI.

În ceea ce priveşte România, autoritatea federală sanitar-veterinară din Rusia a anunţat, pe 6 august, că interzice importul de bovine din cauza unui caz de boala vacii nebune. În replică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a precizat că România nu exportă bovine, carne de bovine şi produse din carne de bovine în Federaţia Rusă.

Decizia Rusiei de a interzice majoritatea produselor alimentare din UE va afecta indirect producătorii români, pentru că exporturile din Europa s-ar putea redirecţiona pe continent, inclusiv pe piaţa românească, creând presiune asupra fermierilor, consideră ministrul agriculturii, Daniel Constantin.

O treime din exporturile româneşti în Rusia sunt reprezentate de vânzările de vehicule, care au urcat anul trecut cu 500 milioane dolari, la 1,84 miliarde dolari, iar maşinile, aparatele şi echipamentele electrice totalizează un sfert din livrări, în top figurând Dacia, ArcelorMittal, Michelin sau Danfoss.

La finele anului trecut, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federaţia Rusă a atins aproape 5 miliarde de dolari, în creştere cu 12,7% faţă de 2012, din care exportul a fost de 1,84 miliarde de dolari, cu 36,1% peste 2012, iar importul a fost de 3,15 miliarde de dolari, în urcare cu 2,5% comparativ cu 2012.

Potrivit datelor statistice, Rusia este al şaptelea partener comercial al României (după Germania, Italia, Ung

aria, Franţa, Turcia şi Polonia), cu o pondere de 3,4% din total, al nouălea partener la export, cu o pondere de 2,8%, şi al şaselea partener la import (după Germania, Italia, Ungaria, Franţa şi Polonia), cu o pondere de 4,3%.

Ţiţeiul şi produsele petroliere domină importurile din Rusia, cu o pondere de 64% în 2013, urmate de gaze naturale - 17,2%, materiale plastice - 3,2%, minereuri - 2,7% şi metale comune şi articole - 2,3%.

Şi economia Bulgariei va fi afectată de măsurile adoptate de Rusia, nu atât din cauza blocării importurilor de alimente bulgăreşti, care nu sunt mari, ci prin faptul că produse din UE destinate pieţei ruseşti ar putea fi reorientate spre Bulgaria, ceea ce, în opinia fondatorului Uniunii Patronale, Vasil Vasilev, ar distruge sectorul agricol deja fragil.

Grecia ar putea pierde aproape 180 de milioane de euro dacă Rusia va menţine interdicţia importurilor timp de un an, dar autorităţile de la Atena speră că un număr de producători eleni ar putea fi exceptaţi de la acest embargou, potrivit ministrului de externe Evangelos Venizelos. Surse apropiate situaţiei, citate de publicaţia Kathimerini, ar fi dat asigurări verbale că multe produse din Grecia nu vor fi incluse pe lista importurilor interzise. Potrivit unor oficiali din ministerul elen de externe, Moscova recunoaşte faptul că Grecia a încercat că descurajeze UE de la a lua măsuri mai dure împotriva Rusiei, pe fondul intensificării disputei legate de criza din Ucraina. De asemenea, Rusia ar fi apreciat decizia Atenei de a ajuta turiştii ruşi blocaţi în Grecia din cauza falimentului a două agenţii ruse de turism.

Între timp, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a pronunţat în favoarea intensificării cooperării economice cu Occidentul, în numele ”bunului simţ„ şi în pofida sancţiunilor, lansând un proiect de explorare petrolieră ruso-american în Arctica.

Ministrul de externe Serghei Lavrov susţine pe de altă parte că o încetare a focului în estul Ucrainei cu scopul de a oferi ajutor umanitar victimelor luptelor este "nu doar posibilă, ci şi indispensabilă". Moscova dă asigurări că nu vrea să acţioneze în mod unilateral, în timp ce Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au avertizat Rusia împotriva unei intervenţii militare pe teritoriul ucrainean sub pretextul unei misiuni umanitare.