În acea perioadă, echipa lui Yancopoulos a creat VelocImmune, pentru un mod mai rapid de a testa medicamentele care ţinteau anumiţi anticorpi. În timp ce îşi reducea din personal, Regeneron negocia parteneriate pentru a transforma în capital alte inovaţii în dezvoltarea medicamentelor – inhibarea sau stimularea creşterii anumitor celule. Echipa de cercetare şi dezvoltare a reuşit acestea dezvoltând ceea ce ei au numit „capcane“, proteine care păreau capabile să încetinească degenerarea musculară datorată îmbătrânirii.

Arcalyst, o astfel de „capcană“ care trata o afecţiune genetică rară autoinflamatoare, a devenit primul medicament al Regeneron autorizat de autorităţile de profil din SUA, în 2008. Însă ce a ajutat compania să-şi revină este aprobarea Eylea în 2011 ca tratament pentru degenerarea musculară.

Regeneron avea mai puţin de 700 de angajaţi în urmă cu un deceniu, iar acum are 4.000 şi numărul creşte. Cartierul general din Tarrytown se extinde şi deocamdată este atât de mult de muncă încât angajaţii nu-şi prea găsesc timp să iasă din campus în pauza de masă. Actualul portofoliu de cercetare şi dezvoltare al echipei include mai mulţi anticorpi dezvoltaţi cu ajutorul tehnologiei VelocImmune. Următorul pas important, spune Yancopoulos, sunt terapiile genetice bazate pe mutaţii favorabile. Spre exemplu, medicamentul anticolesterol al Regeneron, Praluent, este conceput să inhibe manifestarea unei gene numite PCSK9, făcând mai uşor pentru organismul uman să descompună colesterolul „rău“.

Una dintre provocările companiei: să se ferească de procese. Amgen, care are şi ea un inhibator pentru PCSK9, a atacat în instanţă Regeneron pentru nerespectarea brevetului, iar în martie un juriu federal a hotărât în favoarea acuzatorului. Decizia nu va scoate de pe piaţă medicamentul dezvoltat de echipa lui Yancopoulos, însă analiştii estimează că Regeneron şi grupul partener Sanofi va trebui să plătească redevenţe de 5-10%. Regeneron va ataca hotărârea cu apel, argumentând că brevetul Amgen nu este valid.

Regeneron pariază, de asemenea, pe posibilitatea ca genomul uman să conţină mai multe astfel de soluţii. În 2014, Geisinger Health System, o reţea de clinici din Pennsylvania, a acceptat să recruteze 250.000 de persoane pentru prelevarea de ADN. Datele culese de la primii 100.000 de oameni şi de la alţi pacienţi au ajutat deja echipa lui Yancopoulos să facă legătura între mutaţii rare şi anumite protecţii contra bolilor de inimă, diabet şi depresie, spune compania. 

Cercetările multor rivali de pe terenul imunoterapiei nu ajung la nivelul de profunzime la care a ajuns Regeneron cu cercetarea genetică, crede Alethia Young, analist la Credit Suisse. „Regeneron îşi poate diversifica uşor cercetările, poate urmări multe lucruri diferite.“ În pofida eforturilor de a se diversifica, Celgene rămâne concentrată pe oncologie, iar Gilead Sciences pe antivirale. Cu toate acestea, concurenţii au o capitalizare de piaţă de două sau de trei ori mai mare decât cea a Regeneron, evaluată la 40 de miliarde de dolari. Pentru a sta în frunte, înaintea jucătorilor cu bani mai mulţi, compania va trebui să insiste în continuare pe cercetare şi dezvoltare. „Ştiinţa şi inovaţia sunt puterile Regeneron“, concluzionează Butt de la RBC. Iar Yancopoulos rămâne fiul tatălui său: „Nu este suficient de bine. Avem mult mai mult de oferit. Abia am început“.