In plus, FMI atrage atentia ca deciziile de suprataxare a companiilor care produc profit este un semnal periculos pe care alti investitori straini (de care Ungaria are mare nevoie pentru a-si atinge obiectivele din bugetul pe 2011) s-ar putea sa-l interpreteze ca pe o usa inchisa in nas. Deja marii investitori prezenti pe piata ungara, Vodafone si Tesco, au protestat fata de decizia guvernului, anuntand ca si-ar putea stopa planurile de investitii pentru perioada urmatoare. E insa o naivitate, afirma analistii, sa crezi ca multinationalele pe care Viktor Orban a decis sa le supraimpoziteze se vor multumi sa maraie si apoi sa dea banii ceruti de stat fara nicio repercusiune; cel mai probabil, aceste costuri suplimentare vor incepe sa se vada in cresterea tarifelor la bunuri si servicii, anuland practic, prin cresterea inflatiei si scaderea puterii de cumparare, masurile de stimulare pe care guvernul le-a prezentat. Iar momentul adevarului privind credibilitatea externa a guvernului Ungariei va veni anul viitor, cand Budapesta a anuntat ca vrea sa lanseze o noua emisiune de eurobonduri de 4 miliarde de euro, pentru a acoperi datoriile scadente atat la obligatiunile deja emise in trecut, cat si la imprumuturile contractate de la institutiile financiare internationale.

Peste toate, presedintia prin rotatie a Uniunii Europene urmeaza sa fie preluata de la 1 ianuarie 2011 de Ungaria si al sau premier Viktor Orban, ale carui relatii cu Comisia Europeana, condusa de Jose Barroso, sunt cel putin reci, dupa ce Comisia a fost poftita, deloc politicos, sa plece dimpreuna cu delegatia FMI si cea a Bancii Mondiale de la masa negocierilor pentru un nou acord. Pe plan intern, este de asteptat redeschiderea unui alt front de lupta intre premierul Orban si guvernatorul Bancii Nationale, András Simor. Intre cei doi, frictiunile au fost la cote inalte in aceasta vara cand, in cautare de tapi ispasitori pentru starea finantelor tarii, Orban i-a cerut demisia guvernatorului, starnind iritarea inclusiv a Bancii Centrale Europene, foarte atenta cu privire la orice ingerinta in activitatea bancilor centrale din tarile membre. Nici Simor nu a ramas dator, criticand in repetate randuri atat suprataxarea bancilor, cat si, mai recent, decizia de a taia craca de sub picioarele companiilor de asigurari, prin virarea contributiilor la pensiile private direct in bugetul statului. Potrivit unor surse citate de portalul financiar Portfolio.hu, cei doi s-ar fi evitat cu raceala la reuniunea anuala a Fondului Monetar International, la care au participat la inceputul lui octombrie.

In primavara, cei doi trebuie sa cada insa cumva de acord cu privire la nominalizarile unor noi membri in consiliul de politica monetara al Bancii Nationale, organism cu rol de decizie asupra dobanzilor si a politicii monetare a Ungariei. De ce? Pentru ca, daca acest consiliu ramane blocat (mandatele a cinci dintre cei opt membri expira la 1 martie, cei ramasi - guvernatorul si cei doi adjuncti ai sai - fiind insuficienti pentru luarea unor decizii), increderea investitorilor in stabilitatea monetara a Ungariei poate fi serios zdruncinata, in aceeasi perioada in care guvernul a anuntat ca vrea sa refinanteze datoria publica printr-o noua emisiune de eurobonduri. Evident, insa, si acest scenariu poate suferi modificari, pentru ca majoritatea de doua treimi a Fidesz este suficienta pentru a schimba si legea de functionare a Bancii Nationale, chiar cu riscul de a irita din nou Banca Centrala Europeana. Deja printre propunerile care ar trebui incluse in noua Constitutie (a carei forma finala este asteptata public pentru 15 decembrie), parlamentarii Fidesz au inclus responsabilizarea guvernatorului bancii centrale pentru toate abaterile de la normele fiscale pe care acesta, desi le cunoaste, nu le raporteaza Parlamentului, transformandu-l astfel intr-un fel de corector al tuturor deciziilor legislative si guvernamentale.

Pentru multi unguri, Viktor Orban ramane carismaticul politician care in 1989, la doar 26 de ani, intr-un celebru discurs tinut la reinhumarea revolutionarului Imre Nagy, cerea trupelor sovietice sa plece din Ungaria si sa fie organizate alegeri libere. Acum insa, bataiosul lider de dreapta se afla in fata poate celui mai dificil moment din cariera sa politica. Fost liberal militant, Orban a reusit sa dribleze ideologia trecand la timp in barca popularilor europeni (dar si in cea a populistilor), pentru a beneficia de revirimentul la nivel european al acestui curent politic. In ciuda formatiei sale de fotbalist (si la aceasta ora, Viktor Orban este legitimat ca jucator al clubului de fotbal FC Felcs˙t), premierului ungar s-ar putea sa-i vina foarte greu, daca nu imposibil, sa dribleze si estimarile pesimiste ale specialistilor care il avertizeaza ca trage dupa sine Ungaria in valurile unui naufragiu economic.

De pe margine, diversi comentatori din Estul indatorat la FMI privesc cu stupoare, ori, dupa caz, cu admiratie si cu pumnii stransi, dorind sa vada minunea - un guvern care scoate tara din recesiune prin forte proprii, sfidand retetele FMI, taind taxele, netemandu-se sa ia cu doua maini din profiturile vacilor sacre, multinationalele si bancile, si chiar modificand dupa bunul plac legile si Constitutia acolo unde ele i se opun. Rebelul Europei pare de neoprit, iar pariul lui Orban e clar ca depaseste granitele tarii, fiindca se doreste un exemplu pentru toate tarile care, cum spunea Matolcsy, "nu au incredere in ele insele". E de ajuns insa doar increderea in sine pana in panzele albe? Pariul ramane deschis.