Guvernul Orban are nevoie de aceste venituri in plus pentru ca, pe de o parte, a redus fiscalitatea pentru cetateanul de rand in speranta incurajarii consumului, dar in acelasi timp nu a facut aproape nimic pentru a reduce cheltuielile bugetare. S-a vorbit doar de eliberarea a 25.000-30.000 de posturi in sectorul public, unde sunt aproape 700.000 de angajati, masura cel putin insuficienta, in opinia analistilor. Si, desi bugetul e construit pe scenariul optimist al redresarii consumului - care e asteptat sa genereze crestere economica - nu exista nicio garantie ca realitatea se va adapta in cele din urma la estimarile guvernantilor ungari.

Economia a stagnat in trimestrul al doilea fata de primul trimestru, iar fata de aprilie-iunie 2009 a crescut cu 0,8%, insuficient pentru a desface sticla de sampanie rezervata pentru momentul iesirii din recesiune. Ministrul de finante Gyorgy Matolcsy estimeaza ca 2011 se va incheia cu o crestere de 3%, suficienta ca sa compenseze reducerile de taxe din acest an, iar 2013 va marca o crestere cu nu mai putin de cinci procente a PIB. Iar deficitul fiscal de 3,8% (in realitate 4%, spun analistii) va scadea putin sub limita de trei procente ceruta de Bruxelles. Greu, recunosc autoritatile, dar nu imposibil de atins, mai ales ca pentru urmatorul an sunt prevazute inghetari ale angajarilor si ale salariilor din sistemul public; in plus, guvernul spera sa obtina acordul a 90% dintre contribuabilii inscrisi pana acum in pilonul al doilea de pensii ca acestia sa-si vireze contributiile la bugetul statului.

Desi viitorul pe hartie suna roz (sau portocaliu, pentru ca asta e culoarea Fidesz), guvernantii se impiedica de un mic detaliu: Curtea Constitutionala a decis in octombrie ca o impozitare cu 98% incepand cu 1 ianuarie 2010 a platilor compensatorii de peste 2 milioane de forinti (7.265 de euro) care, potrivit legislatiei muncii, sunt acordate angajatilor disponibilizati din sectorul public este neconstitutionala, intrucat incalca principiul neretroactivitatii legilor. In acel moment, Fidesz a avut o revelatie pe care a si pus-o in practica saptamana trecuta: daca poporul, adica cei care au dat Fidesz o majoritate de guvernanre de 2/3 in parlamentul unicameral de la Budapesta, nu se poate pronunta prin referendum asupra chestiunilor fiscale si bugetare - care sunt apanajul guvernului - de ce ar trebui sa aiba acest drept Curtea Constitutionala? Parlamentul a votat, prin urmare, o reforma scurta de "clarificare" a Constitutiei (mecanismul de modificare e simplu si implica doar majoritatea parlamentara de doua treimi) care limiteaza atributiile Curtii Constitutionale in domeniu, rapindu-i jurisdictia asupra chestiunilor fiscale si bugetare.

Mai mult, pentru a-si flexa muschii in fata Curtii, liderul grupului parlamentar Fidesz, János Lázár, a propus modificarea legii declarate neconstitutionale, dar nu pentru a o pune in acord cu prevederile Constitutiei, asa cum poate v-ati fi asteptat: un amendament inaintat de Lázár propune cresterea pragului de la care se aplica impozitul de 98% pentru platile compensatorii la 3,5 milioane de forinti si aplicarea sa incepand cu 1 ianuarie 2005! De ce nu si mai mult? Coincidenta sau nu, masura nu priveste si functionarii precedentului guvern Fidesz, care a fost inlaturat de la putere in 2002, desi socialistii din opozitie au cerut introducerea chiar a acestui termen.

Gestul lui Lázár are mai mult o incarcatura simbolica, pentru ca taxa de 98% nu va contribui (daca va fi vreodata aplicata) decat cu putin peste trei milioane de euro la buget; insa, dupa acelasi tipar, Curtea Constitutionala ar putea sa se opuna si mult mai productivelor taxe de solidaritate aplicate sistemului bancar, in retail, telecom sau energie.

Deja opozitia a inceput cu sesizarile in acest sens, iar judecatorii Curtii Constitutionale, constienti ca le-a fost declarat razboi, au anuntat ca se vor pronunta asupra constitutionalitatii transferului contributiilor pentru pensii private in buzunarele statului, fie si pentru o perioada de 14 luni. Drept raspuns, tot partidul de guvernare a venit cu un amendament de supralicitare, prin care se cere ca - tot pana in decembrie 2011 - contributiile pentru pensii sa creasca de la 9,5% la 10%, adica inca un plus de 100-150 de milioane de euro. Iar guvernul Orban, care s-a ridicat de la masa negocierilor cu organismele internationale tocmai pentru ca s-a declarat in stare sa treaca singur pe crestere economica, fara alte masuri de austeritate - "numai tarile care nu au incredere in ele insele au nevoie de un acord cu FMI", spunea ritos ministrul Matolcsy - numai de un nou cartonas rosu constitutional nu are nevoie.

Iar peste toate vin si constatarile (ranchiunoase, spun sustinatorii Fidesz; diplomate, dar pline de ingrijorare, spun cei mai multi analisti) Fondului Monetar International, care luna trecuta a facut o vizita la Budapesta pentru a evalua registrele contabile ale guvernului Orban. "Efectul reducerii impozitelor asupra economiei este profund incert", a avertizat seful delegatiei FMI, Christoph Rosenberg. Mai transanti, analistii Goldman Sachs au conchis ca, in ciuda unei aparente stabilizari a bugetului, "planurile de consolidare fiscala sunt in esenta nesustenabile". FMI estimeaza o crestere economica de 2,5% anul viitor si, daca executivul maghiar refuza sa impuna noi masuri de limitare a cheltuielilor publice, este sceptic cu privire la perpetuarea ei pe viitor, in special dupa 2012 sau 2014, cand vor expira taxele de solidaritate.