Poiectul reabilitării liniei a fost lansat de fundaţia sportivă a premierului, Fundaţia Academia Puskás (după numele lui Ferenc Puskás, fotbalist şi erou naţional al Ungariei; fundaţia a fost construită pe bazele clubului sportiv al FC Felcsút).

Academia a achiziţionat şi renovat vechea gară şi a adus vagoane nou recondiţionate şi o locomotivă. Proiectul a fost declarat de importanţă prioritară pentru economia ţării. Acest statut a fost necesar, pentru că altfel ar fi trebuit organizată o licitaţie publică. Ar fi trebuit să fie o mare atracţie turistică, cu mii de pasageri. Guvernul a promis 2.500-7.000 de pasageri zilnic. În prima lună de funcţionare, ruta a atras doar 900 de pasageri, adică 30 de oameni pe zi. Până în toamna anului trecut erau zile când nu exista niciun pasager, potrivit 444.hu. Cifrele academiei Puskas arată că anul trecut 30.219 de călători au folosit trenul lui Orban (linia a fost inaugurată în aprilie 2016). Perioada ianuarie - septembrie 2017 a mai adus 18.314 de călători. Până acum proiectul a acumulat pierderi de 4,1 milioane de forinţi (13.300 de euro). Cifrele nu par să-l fi descurajat pe Lázár: dacă numărul de călători ajunge la 20.000, investiţia merită.

Proiectul a costat 3 milioane de euro, din care 2 milioane au fost bani de la UE. În iunie 2016, The Telegraph nota că OLAF, agenţia antifraudă a UE, investiga proiectul. A fost o alarmă falsă. Orban vrea acum să extindă linia.

Disputa legată de vizită este cea mai recentă altercaţie dintr-o serie de bătălii între Budapesta şi Bruxelles. Comisia Europeană a declanşat proceduri de infringement (iniţiate când o ţară încalcă normele comunitare) în ceea ce priveşte legea maghiară cu privire la organizaţiile neguvernamentale cu finanţare străină. De asemenea, Ungaria a refuzat să participe la o schemă obligatorie de relocare a refugiaţilor în UE, a introdus legi prin care atacă Universitatea Central-Europeană din Budapesta şi a derulat o campanie de consultare publică numită ”Să oprim Bruxelles-ul!“. Acum este în plină desfăşurare o campanie anti-Soros, ”demonul“ care atentează la suveranitatea ţărilor est-europene aflate în derivă spre un sistem de guvernare autoritar, cu partid unic. Toate acestea costă.

În interiorul partidului de guvernământ Fidesz, vizita delegaţiei europarlamentare este văzută diferit.

”Unii spun că vizita este o intervenţie directă în campania electorală pentru a susţine acuzaţiile opoziţiei“, a declarat un reprezentant de rang înalt al Fidesz, care a vorbit sub condiţia anonimatului. ”Dar majoritatea politicienilor din Fidesz cu care am vorbit cred că aceşti oameni pur şi simplu au reacţioat exagerat.“

Ungaria este unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE pentru dezvoltare. Acestei ţări i-au fost alocate 25 de miliarde de euro din fondurile europene structurale şi pentru investiţii pentru perioada 2014-2020.

Orice sugestie de utilizare necorespunzătoare a acestor fonduri pică rău pentru guvernul ungar. În ianuarie, vicepreşedintele Fidesz Szilárd Németh a declarat într-un interviu televizat că Transparency International ar trebui să fie ”îndepărtată“ din Ungaria.

”Corupţia este instituţionalizată în sistemul maghiar de alocare a fondurilor UE“, a declarat Gábor Vágó, un activist anticorupţie identificat de Németh la începutul lunii septembrie ca ameninţare la adresa securităţii naţionale.

”Există câteva grupuri puternice“ cu legături cu partidul de guvernământ care beneficiază de fonduri UE, a spus Vágó. Multe proiecte ungare finanţate cu fonduri europene contribuie puţin sau deloc la dezvoltarea ţării.

”Sunt cel puţin două probleme: una este supraevaluarea. Preţurile sunt exagerate“, a explicat József Péter Martin, director executiv al Transparency International Hungary, care susţine că proiectele finanţate de UE în Ungaria sunt evaluate în medie cu 20-25% peste preţul pieţei. ”Şi al doilea este că unele investiţii sunt total inutile, sau aparent inutile.“

Într-un document de informare internă de 112 pagini pregătit pentru delegaţie de către departamentul de politică pentru afaceri bugetare al parlamentului şi văzut de Politico, legătura dintre calea ferată Felcsút şi Orbán este menţionată doar într-o notă de subsol. Cu toate acestea, documentul menţionează legăturile dintre proiecte aflate în programul delegaţiei şi presupusele practici de corupţie ale altor oficiali din Fidesz.

În timp ce mulţi şi-au concentrat atenţia pe vizitele delegaţiei la proiecte răsunătoare cum ar fi calea ferată de la Felcsút şi problematica linie de metrou numărul 4 din Budapesta (a cărei finanţare a fost descrisă ca prezentând ”nereguli grave - fraude şi posibile fapte de corupţie“ de către biroul UE antifraudă OLAF), pentru unii de o importanţă mai mare a fost o întâlnire de o zi cu procurorul general al Ungariei, Péter Polt.

”În opinia noastră, biroul procurorului general este o instituţie captivă“, a declarat Miklós M. Merényi de la organizaţia de supraveghere K-Monitor, care s-a întâlnit cu delegaţia parlamentarilor europeni. ”În multe cazuri, procurorii nu investighează acuzaţiile privind utilizarea fondurilor UE“, a spus el.