Misterul zborului MH370: Căutările continuă, la trei săptămâni după dispariţia avionului

Autor: Vlad Popescu Postat la 31 martie 2014 147 afişări

Zborul Malaysia Airlines MH370, care a decolat pe 8 martie de la Kuala Lumpur cu destinaţia Bei-jing, s-a prăbuşit probabil în Oceanul Indian, la mii de kilometri distanţă faţă de traseu, au anunţat autorităţile la mai mult de două săptămâni după ce avionul a dispărut. Premierul malaiezian Najib Razak a declarat, la începutul săptămânii trecute, într-o conferinţă de presă, că zborul celor 239 de pasageri a luat sfârşit într-o zonă extrem de izolată şi cel mai probabil nu există supravieţuitori. Efortul internaţional de căutare, la care au participat 24 de ţări, continuă pe o arie uriaşă, la trei săptămâni după dispariţia aeronavei Boeing 777, şi a mobilizat zeci de nave maritime, avioane, elicoptere şi sateliţi.

Misterul zborului MH370: Căutările continuă, la trei săptămâni după dispariţia avionului

O altă piedică în calea eforturilor de căutare şi salvare poate fi incertitudinea în ceea ce priveşte jurisdicţia. În acest caz, o aeronavă produsă de o companie americană a căzut în ape internaţionale în timpul unui zbor între aeroporturi din Malaiezia şi China, operat de o linie aeriană malaieziană şi având la bord pasageri de naţionalităţi diverse, majoritatea chinezi şi malaiezieni, dar şi cetăţeni din SUA, Australia, Canada, Rusia, Franţa, Indonezia, Olanda, Noua Zeelandă, India, Iran, Taiwan şi Ucraina.

Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, sub umbrela ONU, recomandă implicarea autorităţi-lor din ţările care produc sau omologhează aeronave. Potrivit presei internaţionale, autorităţile malaieziene au fost reticente în privinţa intervenţiei străine, implicarea experţilor trimişi de Co-misia pentru Siguranţă în Tranporturi din SUA şi de compania Boeing a fost limitată la asistenţă tehnică, iar oficialii americani aflaţi la Kuala Lumpur au evitat intervenţiile publice. În final, investi-gaţia a fost coordonată între 24 de ţări, China şi Australia având un rol central în restrângerea ariei de căutare, cu participarea, printre altele, a Statelor Unite, Vietnamului, Japoniei, Marii Bri-tanii şi Noii Zeelande.

Confuzia privind zona în care s-a prăbuşit zborul MH370 şi chiar direcţia în care s-a îndreptat aeronava după pierderea contactului cu turnul de control a fost alimentată şi de modul limitat în care sunt monitorizate aeronavele civile, cu „găuri“ în acoperirea radar, întârzieri şi contradicţii în datele furnizate de operatorii de sateliţi. Totodată, în acest caz, cele două emiţătoare automate care comunică în permanenţă poziţia aeronavei au încetat să funcţioneze, situaţie care nu poate fi decât rezultatul intervenţiei omeneşti sau al unei avarii tehnice catastrofale.

Cu toate acestea, un alt sistem de comunicaţie al avionului cu solul, care transmite şi primeşte mesaje în format TELEX, ar fi rămas, aparent, operaţional timp de mai multe ore după dispariţie. Astfel, nu se ştie exact care canale de comunicaţii au rămas deschise după pierderea contactului cu aeronava, iar accidentul MH370 va schimba cu siguranţă modul în care industria transpor-turilor aeriene va monitoriza zborurile.

Autorităţile, compania Malaysian Airlines şi presa nu ar fi trebuit să piardă din vedere nici drama umană, calvarul prin care trec rudele pasagerilor dispăruţi. Cascada de informaţii şi specu-laţii de multe ori contradictorii, dar şi apariţia discuţiilor legate de costurile presupuse de cazarea rudelor care au călătorit la Kuala Lumpur fac un deserviciu de imagine companiei, care va traversa oricum câţiva ani dificili, cu procese şi cheltuieli semnificative pentru despăgubirea fa-miliilor victimelor. O casă de avocatură din SUA a început deja procedurile pentru un proces colectiv împotriva Malaysia Airlines şi Boeing şi are de gând să solicite, în numele rudelor pasagerilor dispăruţi, daune de 1,9 miliarde de dolari.

Între timp, căutările continuă în Oceanul Indian de Sud, într-una dintre cele mai izolate zone din lume, la peste 2.500 de kilometri de Perth, Australia, cel mai apropiat ţărm. Aria de căutare a fost restrânsă la 400 de kilometri pătraţi după ce sateliţii au identificat numeroase obiecte pluti-toare care ar putea fi resturi produse de prăbuşirea avionului dispărut. Aeronave chineze şi aus-traliene au observat de asemenea obiecte de diferite mărimi în zonă, însă nicio navă maritimă nu a putut colecta încă vreun obiect pentru a-l studia şi a determina dacă provine de la zborul MH370.

Şase ţări participă în prezent la operaţiunea de căutare: Australia, China, Noua Zee-landă, Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud. Autorităţile din Malaiezia sunt în legătură perma-nentă cu echipele de căutare şi îşi coordonează efoturile cu FBI, Interpol şi alte agenţii interna-ţionale. Francezii speră să poată contribui la căutare cu tehnologie şi know-how dobândite în urma accidentului Air France 447 din 2009. În pofida numărului uriaş de aeronave trimise în zonă, distanţa enormă până la cel mai apropiat ţărm îngreunează eforturile de căutare.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/misterul-zborului-mh370-cautarile-continua-la-trei-saptamani-dupa-disparitia-avionului-12366353
12366353
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.