Cu un an in urma, presedintele a anuntat un plan de stimulare de 34 de miliarde de dolari, pe doi ani, care a impulsionat industria auto si a finantat proiecte de infrastructura. Apoi in decembrie, Sarkozy a anuntat un pachet de investitii de 52 de miliarde de dolari, numit "Marele mprumut", gandit pentru investitii pe termen lung, in beneficiul universitatilor, al energiei regenerabile si al productiei de masini electrice.

Conform lui Jacques Mistral, economist la Institutul Francez pentru Relatii Internationale, "ce a facut Sarkozy pentru revenirea economiei a fost destul de bine schitat si pus in practica; a vazut din timp cat de serioasa era criza, mai devreme decat cei mai multi dintre omologii sai".

Dar pentru unii comentatori, succesul Frantei nu e deloc surprinzator si are mai mult de a face cu structura economiei si mai putin cu politicile guvernamentale. Dimensiunea sectorului de stat - numarul mare de angajati de stat cu ale lor locuri de munca si salarii protejate - a contribuit la atenuarea recesiunii si la mentinerea consumului. Circa un sfert din forta de munca din tara lucreaza pentru stat si peste jumatate din produsul intern brut se bazeaza pe cheltuielile facute de stat, inclusiv pensii si asigurari de sanatate.

Principalul motiv pentru care Franta s-a descurcat bine a fost ca economia sa "nu a fost nici vicioasa, nici virtuoasa", replica Daniel Cohen, profesor de economie la École Normale Superieure din Paris.

Economia Frantei nu a fost nici rigida ca economia competitiva si axata pe export a Germaniei, care a suferit de pe urma scaderii consumului la nivel global. Iar Franta nu a ramas atat de vulnerabila ca Marea Britanie, Statele Unite sau Spania. "Franta nu a fost dependenta de o bula a creditului ca Marea Britanie sau de o bula imobiliara ca Spania, sau de ambele bule, ca Statele Unite", spune el. "Asa ca am suferit mai putin decat ceilalti."

Economistii sunt ingrijorati insa de acumularea datoriilor Frantei, care au urcat de la 22% din PIB in 1981, cand a devenit presedinte François Mitterrand, la 63,8% in 2007, cand si-a inceput mandatul presedintele Sarkozy. Institutul National de Statistica si Studii Economice estimeaza ca pana in 2012 datoria publica a Frantei va ajunge la 81,5% din PIB.

Cum deficitele cresc si veniturile scad - de-a lungul ultimilor zece ani, veniturile din impozite au scazut cu mai mult de 80 de miliarde de dolari pe an - cei mai multi experti estimeaza ca urmeaza o crestere a impozitelor.

"Dupa criza va fi un moment al adevarului despre cat de mare poate ajunge un deficit bugetar pana sa devina nesuportabil", sustine Cohen. "Guvernul afirma ca nu vor creste taxele, dar cat timp vor rezista acestea neschimbate?"

Cat despre HB-Henriot, care are un nou proprietar si un nou distribuitor american, compania incearca sa creasca exporturile de la 10% din cifra de afaceri la 30%, in special prin intermediul magazinelor specializate, ca retailerul american Pierre Deux. "Noi avem un produs artizanal intr-o piata de nisa", spune Michel Merle, directorul general al HB-Henriot. "ncercam sa dezvoltam o piata axata pe atasamentul clientului, unde inima vorbeste inaintea portofelului."

Dar compania va supravietui doar daca exporturile ajung la 50%, spune el. Altfel, in ciuda ajutorului oferit de stat si a discursurilor politice despre identitate si patrimoniu national, si HB-Henriot, ca si companiile auto, va trebui sa se gandeasca sa mute productia in exterior ca sa poata concura cu importurile asiatice.