La Berlin, pledoaria lui Draghi nu a parut s-o sensibilizeze prea mult pe cancelarul Angela Merkel, care a anuntat de la microfonul postului public de radio ca "nu am renuntat la pretentiile noastre" cu privire la numirea unui german in fruntea BCE. Chiar daca nu va fi un german in capul mesei, Berlinul si ceilalti adversari ai inflatiei tot vor avea un cuvant greu de spus si iata si de ce.

Mecanismul de functionare al BCE este aproape neschimbat in ultimii 12 ani si ii favorizeaza pe cei care detin pozitiile tehnice din Banca Centrala: inaintea fiecarei reuniuni lunare - la care invariabil se discuta despre dobanda de referinta, deci si despre inflatie - cei 17 sefi de banci centrale din zona euro primesc agenda de discutie, iar intalnirile incep cu prezentarea recomandarilor celor sase membri ai comitetului executiv - dominat de "ulii" - in ce priveste nivelul dezirabil al dobanzii. Apoi germanul Juergen Stark, membru in comitetul executiv si coordonatorul politicilor economice in BCE, prezinta analiza pe care au fost fundamentate recomandarile, iar colegul sau Jose Manuel Gonzalez-Paramo prezinta starea pietelor financiare.

Presedintele BCE aduna recomandarile intr-o forma unanim acceptata de cei 23 de participanti si astfel se naste decizia. Acesti stabilopozi conservatori vor ramane in conducerea BCE si dupa ce Jean-Claude Trichet isi incheie mandatul si foarte probabil ca vor avea un cuvant cam la fel de greu in deciziile bancii. Viitorului presedinte i se cere sa fie in stare sa gaseasca cele mai potrivite sintagme pentru a anunta viziunea BCE catre public si piete in special.

Cat de vigilent va fi viitorul uliu de la conducerea BCE se va vedea luna viitoare, cand liderii europeni vor termina de creionat cadrul fiscal al Uniunii Europene si vor decide caruia dintre candidati i s-ar potrivi mai bine si care dintre ei ar fi cel mai potrivit sa dirijeze politica monetara a unei zone euro periodic amenintate de crize. Unii prevad deja apropierea urmatoarei crize uitandu-se la volumele mari de imprumuturi pe termen scurt pe care Grecia, Portugalia, Spania si Irlanda le iau de la Banca Centrala Europeana in ultima perioada. BCE a anuntat joia trecuta ca in ianuarie a oferit imprumuturi pe o luna cu dobanda de 1,75%, in valoare de 15,8 miliarde de euro, nivel nemaiatins din iunie 2009, iar 60% din aceasta suma a mers la cele patru state sus-mentionate.

Nivelul ridicat al imprumuturilor pe termen scurt de la BCE reflecta o carenta de lichiditate in bancile zonei euro, chiar daca una de scurta durata, si ar putea semnaliza - spun pesimistii - ca, printre altele, perioada de gratie acordata Portugaliei de pietele financiare se apropie de sfarsit. Lisabona ar urma deci sa ceara in urmatoarele saptamani ajutorul oficial al Uniunii Europene si al FMI, cu consecintele pe care le-am vazut deja in Grecia si Irlanda, iar discutiile despre spargerea sau reformarea zonei euro vor reincepe.