REGULA CELOR TREI SECUNDE

Initial, minutul de convorbire era taxat cu 0,45 de dolari, indiferent daca apelul se facea in retea sau in afara retelei. Prima oferta Dialog a inclus trei tipuri de contracte: cu 50 de minute incluse - 20 de dolari, adica 0,4 dolari pe minut, 150 de minute incluse - 40 de dolari si 0,26 dolari pe minut, respectiv 300 de minute pentru 60 de dolari, adica 0,2 dolari minutul. La scurt timp, Connex a introdus si cartelele preplatite Connex Go, promovate prin memorabila reclama cu Gyuri Pascu si "Alo, Maria?", aici minutul de convorbire avand tarife diferentiate, de 0,4 dolari pentru apelurile in retea si 0,6 dolari pentru convorbirile in afara retelei, indiferent ca era vorba de Romtelecom sau Dialog. "Costurile urcau si pentru ca exista o taxa de conectare de 50 de dolari pentru fiecare abonament, la care se adauga tariful propriu-zis al serviciului, iar daca foloseai si mesageria vocala profesionala, se mai adaugau inca sase dolari", aminteste Laurentiu Stan.

Luand in calcul un prag de tarifare de 40 de centi pe minut, 225 de minute de convorbire ar fi costat un client cu venituri medii tot salariul din luna respectiva. "Ne loveam frecvent de situatii cand clientii vorbeau fara masura si se gaseau apoi in dificultate de plata", evoca Bogdan P., care a lucrat timp de aproape doi ani in departamentul de relatii cu clientii al Mobifon.

Si nu face referire doar la consumatorii obisnuiti, ci si la oamenii de afaceri care foloseau ulterior telefonul mobil pentru apeluri in afara granitelor tarii, asa incat facturile puteau ajunge chiar si la patru cifre. Pana nu au simtit pe propria piele cum este cand vine o factura mare, multi dintre abonati n-au stiut exact cat isi pot permite sa vorbeasca, in timp ce in cazul telefoanelor mobile cu cartela preplatita era afisat in permanenta pe ecran creditul disponibil (care se diminua vizibil in timpul conversatiilor). "Un salariu bun la vremea aceea era echivalentul a 500 de dolari pe luna, ceea ce insemna ca pe telefon se duceau cam 10% din venituri, destul de mult fata de perioada actuala", mai spune seful Euroweb Romania.

O bresa de care au profitat insa multa vreme consumatorii a fost regula celor trei secunde. Apelurile erau taxate prin rotunjire la minut, indiferent daca durata convorbirii era de 20 sau 50 de secunde, insa primele trei secunde erau gratuite, lasand loc de cateva cuvinte spuse cu repeziciune. "Se purtau probabil conversatii intregi formate din apeluri repetate de cate trei secunde", mai spune Bogdan P.

Odata cu avansul tehnologic, taxarea unei convorbiri s-a facut dupa prima secunda de la initierea apelului si asa a aparut apoi o alta tehnica de evitare a taxarii aditionale, consacratul si inca practicatul bip catre cunoscutii care stiau numarul de telefon si erau mai dispusi sa sune inapoi, dupa cum spune Laurentiu Stan. Taxarea la secunda dupa primul minut indivizibil a venit ceva mai tarziu, prin 2001, iar tarifarea pe secunda inca de la pornirea apelului a venit si mai tarziu: Cosmorom, cel de-al treilea operator aparut pe piata, a fost primul care a introdus taxarea la secunda dupa primele 20 de secunde de convorbire.

Serviciile de mesaje text lansate de ambii operatori de telefonie mobila in urmatoarea perioada au insemnat deschiderea pietei catre un public mai larg, costul unui mesaj fiind de 7 centi. Chiar si asa, tarifele pentru serviciile de voce au ramas in continuare timp de ani buni destul de ridicate, abia de la jumatatea anilor 2000 intervenind scaderea preturilor si razboiul ieftinirilor intre operatori. Iar profiturile s-au mentinut pe masura, initial chiar si de 50% din venituri, mai apoi dupa cativa ani in jur de 30%, in ciuda investitiilor costisitoare pe care le-au avut de facut companiile. In total, numai investitiile celor doi mari operatori in Romania au depasit trei miliarde de euro, potrivit unor declaratii anterioare. In prima faza insa, investitiile in instalarea si dezvoltarea retelei au fost facute prin credite sindicalizate, situatie ce a contribuit la marjele de profit mai mari.

Connex a contractat doua credite sindicalizate de 190 de milioane de dolari in 1998 de la BERD si alte 105 milioane de dolari un an mai tarziu de la ABN Amro si BERD, in timp ce Dialog a primit in aprilie 1998 un credit de 210 milioane de dolari de la fondul de investitii IFC. Treptat, au inceput sa apara apoi oferte pentru servicii de date si fax, servicii complete de internet prin Xnet, portaluri mobile ale operatorilor, servicii de mobile banking si, nu in ultimul rand, accesul la internet mobil prin GPRS si EDGE.