Aşadar, în vreme ce numeroase aplicaţii de negociere par a fi utile, unele ridică o sumedenie de probleme. Spre exemplu, câteva companii lucrează la programe de IA ce vor fi folosite la recuperarea datoriilor. Ohad Samet este CEO-ul unei astfel de companii, numită TrueAccord: ”Oamenii cu datorii sunt speriaţi, sunt nervoşi, dar uneori trebuie să vină cineva care să le spună că trebuie găsită o rezolvare. Empatia nu e întotdeauna în interesul consumatorului“, spune el.

O altă problemă este cea a locurilor de muncă; Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat anul acesta un studiu numit ”Viitorul locurilor de muncă“, în cadrul căruia explică fenomenul de automatizare a posturilor. Mai exact, autorii documentului arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, sarcinile respective fiind preluate de roboţi şi maşini automate. Interesant este că femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză. în primul rând, explică autorii studiului, roboţii vor prelua sarcini din administraţie, acestea fiind în prezent îndeplinite mai mult de femei.

În al doilea rând, chiar dacă se estimează că alte 2 milioane de locuri de muncă vor fi create până în 2020, majoritatea acestora va fi în domenii precum programarea, arhitectura sau ingineria, în care bărbaţii ocupă marea parte a forţei de muncă. în grupul de domenii numit STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică), raportul dintre femei angajate şi bărbaţi angajaţi este de 1 la 4. ”Faptul că am identificat această problemă înseamnă o oportunitate unică de a rezolva diferenţele de gen din piaţa muncii“, a explicat Saadia Zahidi, reprezentant al WEF. ”Dacă nu găsim o soluţie, este foarte probabil să ne confruntăm cu o inegalitate a veniturilor în întreaga societate.“

Experţii în inteligenţă artificială sunt de acord că mulţi oameni îşi vor pierde slujbele în dauna roboţilor şi asta se va întâmpla mai curând decât am crede. Echipa Katjei Grace de la Institutul Viitorului Umanităţii al Universităţii Oxford a contactat 1.634 de academicieni şi experţi în IA şi i-a întrebat când cred că maşinăriile inteligente vor îndeplini anumite sarcini mai bine sau mai repede decât oamenii. Dintre aceştia, 352 de experţi au răspuns, apoi cercetătorii au calculat cam în cât timp se va întâmpla o anumită predicţie.

Astfel, în următorul deceniu, experţii se aşteaptă ca roboţii să depăşească oamenii în eficienţă la traducere (până în 2024), să scrie eseuri de liceu (până în 2026) şi să conducă un camion (până în 2027). Până în 2031, roboţii vor lucra mai bine decât oamenii în retail, până în 2049 vor fi capabili să scrie un roman best-selling şi până în 2053 vor fi capabili să opereze mai bine decât oamenii. De asemenea, experţii cred că toate slujbele vor fi automatizate în următorii 120 de ani şi că există 50% şanse ca inteligenţa artificială să fie mai eficientă decât omenirea indiferent de slujbă în următorii 45 de ani (un sistem numit high-level machine inteligence - HLMI).

UN TERITORIU PERICULOS. 

Unul dintre primele semnale de alarmă legate de inteligenţa artificială a fost tras de Ray Kurzweil, care a avertizat cu ani în urmă despre momentul apariţiei singularităţii tehnologice. ”Singularitatea“, aşa cum este ea definită în dicţionarul Oxford, reprezintă ”un moment ipotetic în timp când inteligenţa artificială şi alte tehnologii au devenit atât de avansate încât umanitatea trece printr-o schimbare dramatică şi ireversibilă“.

Numărul celor care atrag atenţia asupra pericolului provenit din dezvoltarea acestei tehnologii este tot mai mare. Stephen Hawking, spre exemplu, crede că avansul tehnologic rapid, împreună cu instinctele agresive ale naturii umane, ar putea ca în cele din urmă să ameninţe existenţa rasei umane, potrivit unui articol realizat de publicaţia americană Fortune. ”De la debutul civilizaţiei, agresivitatea a fost utilă cât timp definea avantajele pentru supravieţuire“, a spus omul de ştiinţă. El a subliniat însă că ”tehnologia a avansat la un ritm în care agresivitatea ar putea să distrugă întreaga omenire printr-un război nuclear sau biologic.“ El a sugerat formarea unui guvern mondial care să controleze această problemă şi să combată ameninţări precum înlocuirea oamenilor în diferite domenii prin inteligenţă artificială şi problemele legate de mediu. A atras totodată atenţia şi că acest corp guvernamental ar putea deveni tiranic. Hawking este convins că oamenii îşi pot preveni şi controla agresivitatea. ”Cred că rasa umană va evolua suficient astfel încât să depăşească aceste provocări„, spune el.

Există însă şi analişti care consideră că nu e cazul să ne facem griji pentru evoluţia IA: ”Atunci când am trecut de la căruţe la maşini, am avut în continuare nevoie de şofer - doar că acesta trebuie să ştie să folosească pedale şi volan, în loc să ştie cum se mână caii. Multă lume crede că doar pentru că un computer a câştigat un joc de Go, am rezolvat inteligenţa artificială. Nimic mai fals: astăzi, IA înseamnă un calculator care ştie să rezolve punctual o problemă şi să o facă extrem de bine. Dar calculatorul care a câştigat la Go nu poate să câştige la şah, iar calculatorul care câştigă la şah nu poate câştiga, probabil, un meci de poker“, declara Mark Torr, şef al departamentului de IoT şi advanced analytics pentru CEE la Microsoft, într-un interviu acordat revistei Business Magazin.

În concluzie, nu trebuie înţeles că Siri ştie prea multe despre programul tău sau că televizorul ascultă conversaţiile din sufragerie; există diferenţe majore între aşa-numiţii asistenţi personali şi inteligenţa artificială. Mai mult, nu putem nega faptul că tehnologii precum machine learning sau inteligenţa artificială au un potenţial enorm de a simplifica, accelera şi chiar de a îmbunătăţi numeroase aspecte ale vieţii noastre. Calculatoarele pot procesa cantităţi uriaşe de informaţii la un ritm mult mai mare decât cel al oamenilor, iar acest potenţial este exploatat deja în toate colţurile lumii.

Punând însă toate informaţiile de mai sus cap la cap, am putea în curând să vorbim despre un adevărat monstru: un robot care poate ajunge la înţelegeri cu oamenii, fără prea multă empatie, care poate spune orice e nevoie pentru a-şi atinge scopul şi, mai ales, care nu poate fi distins de o fiinţă umană. Un astfel de robot ar putea conduce lumea, nu-i aşa?