Cum se explică faptul că Sarkozy nu reuşeşte să se impună nici măcar cu argumentul "dacă nu mă alegeţi, o să ajungem ca Grecia"? Încă din februarie, conform unui sondaj BVA, 66% dintre alegători apreciau că socialistul Hollande e cel mai în măsură să ţină şara unită (66%, faţă de 22% pentru Sarkozy), să combată şomajul (57% la 30%), să propună politici credibile (54% la 34%), să rezolve problema datoriei şi a deficitului (50% la 38%) şi să administreze o criză (46% la 42%).

Comentatorii de la Business Week apreciază că Hollande (57 de ani, la fel ca Sarkozy), un tip liniştit, absolvent al Şcolii Naţionale de Administraţie şi al Institutului de Ştiinţe Politice, are avantajul că încarnează un tip uman şi de politician aflat exact la antipodul lui Sarkozy, care a iritat multă lume cu autoritarismul său, gustul pentru lux, exhibarea vieţii personale, brutalitatea campaniei de expulzare a romilor, dar şi cu atitudinile sale belicoase şi ostile la adresa culturii înalte şi a limbajului literar, ceea ce încă reprezintă un păcat de moarte în Franţa.

Plângerile lui Sarkozy că a fost obligat la şcoală să citească "Prinţesa de Clèves", un roman emblematic al culturii franceze, sau că scrierea în cauză n-ar trebui să figureze în programa cerută funcţionarilor i-au atras proteste publice la Sorbona, iar romanul a urcat pe locul al treilea din 100 în topul cărţilor preferate ale francezilor. Iar din punct de vedere economic, bilanţul său e derutant: pe de o parte cere dereglementarea pieţei şi încurajarea competitivităţii, pe de altă parte vrea protecţionism şi critică băncile; acum e campion al valorilor europene, alături de Angela Merkel, acum critică UE că nu se apără suficient de străini.

Hollande, în schimb, a mizat pe dorinţa francezilor de a avea pur şi simplu un preşedinte mai puţin năbădăios şi plin de sine (conform unui sondaj CSA, 59% dintre votanţii lui îl susţin ca fiind candidatul ideal pentru opţiunea "oricine în afară de Sarkozy"), dar şi mai dispus să le ofere cea mai rară marfă de pe piaţa promisiunilor electorale: speranţa nimicită de criză. "Ni se spune că nu se poate face nimic în raport cu datoria, cu pieţele financiare, cu restul lumii. Ni se spune că viaţa copiilor noştri va fi mai grea decât cea a părinţilor lor", scrie Hollande în manifestul său electoral, "Schimbarea se întâmplă acum". "Tocmai de aceea, trebuie să acţionăm acum. Trebuie să ridicăm acum capul, trebuie să facem acum alegerile bune, trebuie să recăpătăm acum încrederea în noi.

Avem o şansă de care trebuie să profităm acum." Această retorică distilează subtil atât orgoliul naţional al Franţei, redusă de criză la o poziţie subalternă în Europa faţă de Germania (dacă nu şi faţăde Italia lui Mario Monti), cât şi revelaţia "indignaţilor" francezi, exprimată în faimoasa carte a veteranului Rezistenţei, StÈphane Hessel, că moştenirea Europei sociale lăsată de generaţiile postbelice, a unui progres continuu al nivelului de trai de la o generaţie la alta, e în pericol să fie ireversibil distrusă de politicile de dreapta, de esenţă anglo-saxonă, impuse de criza financiară.

La nivelul concret al politicilor propuse, avem de-a face însă şi în cazul lui Hollande cu o deplasare de accent. Ofensiva sa electorală s-a întemeiat iniţial pe câteva idei "tari" de stânga: renegocierea de către Franţa a tratatului fiscal european (cel la care a aderat şi România şi care va impune "regula de aur" a echilibrului bugetar), pe motiv că austeritatea excesivă impusă de acesta creează condiţiile pentru o nouă criză; schimbarea mandatului Băncii Centrale Europene astfel încât să includă şi obiectivul creşterii economice, nu doar controlul inflaţiei; instituirea unei cote de impozitare de 75% pentru partea din veniturile contribuabililor care depăşeşte un milion de euro pe an; un program de creare de locuri de muncă, inclusiv în educaţie şi instituţiile siguranţei publice; subvenţii pentru companiile care angajează tineri în cadrul "contractelor intergeneraţionale", unde angajaţii peste 55 de ani îşi asumă pentru un interval de cinci ani formarea tinerilor sub 30 de ani.