Preşedintele BCE, Mario Draghi, a atras treptat sprijinul pentru acest tip de program începând de la reuniunea anuală a băncilor centrale de la Jackson Hole, Wyoming, din august anul trecut, şi a vizitat-o pe Merkel de opt ori la Berlin, înainte de a face anunţul oficial, pe 22 ianuarie. Merkel s-a opus mult timp relaxării politicii monetare de tip american şi cheltuielilor guvernamentale pentru stimularea creşterii, iar oponenţii săi au văzut anunţul BCE drept o înfrângere a poziţiei ferme a cancelarului în problema datoriilor.

Draghi a spus că programul, care va include şi achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, va dura până în septembrie 2016, dar că este posibil că acesta să fie prelungit dacă inflaţia nu va reveni la nivelul de aproape 2%, ţinta oficială a BCE. În cazul ţărilor aflate în programe de ajustare convenite cu UE şi FMI, vor fi aplicate criterii suplimentare de eligibilitate, astfel că Grecia nu va putea să participe cel puţin până în luna iunie. Băncile centrale naţionale din zona euro vor suporta riscurile pentru 80% din titlurile cumpărate în cadrul programului, astfel că se vor concentra în mare parte pe achiziţia de titluri emise de propriile state.

Această împărţire a riscurilor între ţările europene a fost solicitată în special de Germania, care nu vrea să suporte eventualele pierderi înregistrate de partenerii europeni. Totodată, achiziţiile BCE nu vor depăşi 25% din valoarea unei emisiuni realizate de un stat al zonei euro.

Măsurile anunţate de BCE sunt menite să prevină riscul menţinerii unei inflaţii scăzute o lungă perioadă de timp.

Programul BCE a fost adoptat pentru a contracara două evoluţii negative. Prima este dinamica sub aşteptări a inflaţiei. Declinul accentuat al preţurilor din ultimele luni rămâne factorul dominant care influenţează inflaţia, iar în paralel a crescut probabilitatea unor efecte secundare asupra salariilor şi procesului de stabilire a preţurilor. Această analiză este susţinută de scăderea aşteptărilor legate de inflaţie şi de faptul că indicatorul se află sau este aproape de minime istorice. În acelaşi timp, stagnarea economică din zona euro se menţine, iar creditarea continuă să scadă. În al doilea rând, măsurile de politică monetară adoptate în perioada iunie-septembrie 2014 au îmbunătăţit preţurile pe piaţa financiară, dar nu au avut şi rezultate cantitative, a explicat şeful BCE.

Anunţul BCE referitor la lansarea programului de achiziţii de obligaţiuni a făcut ca indicele bursier paneuropean Stoxx 600 să înregistreze cel mai mare avans săptămânal din ultimii trei ani, de 5,1%, investitorii dornici de speculaţii financiare ignorând rezultatul alegerilor din Grecia şi riscul dezvoltării unor partide extremiste şi în alte state europene, precum Spania.

Cu câteva zile înainte de victoria în alegeri a Syriza, Alexis Tsipras s-a afişat, la mitingul organizat la final de campanie, alături de Pablo Iglesias, liderul partidului de extremă-stânga Podemos, în ascensiune puternică în Spania, cei doi îmbrăţişându-se ca doi tovarăşi insurgenţi. „În Europa bate vântul schimbării. În Grecia schimbarea se numeşte Siryza, în Spania Podemos. Speranţa este pe drum“, a declarat Iglesias în faţa susţinătorilor Syriza.

Victoria Syriza arată pericolul în care se află actualul statu quo european, odată cu apariţia unei noi generaţii de lideri, între care premierul italian Matteo Renzi, şi cu faptul că partidele antisistem de stânga şi de dreapta prind putere.