Marfa este mai ales material militar scos din uzul armatei slovace. Sute de kilograme de astfel de arme trec pentru a fi modificate pe la fabrici precum Kol Arms. Poliţia germană estimează că AFG a vândut 14.000 de arme de alarmă în străinătate, cele mai multe pe internet. Se pare că mulţi dintre clienţii magazinului apreciază cât de rapid pot fi remodificate armele pentru a trage cu muniţie letală: unui lăcătuş obişnuit îi ia doar două ore, potrivit anchetatorilor francezi.

Magazinul este supravegheat de autorităţi din diferite state ale UE din 2014 după ce Alexander M., zis „Smokey“, un tâlhar londonez condamnat la închisoare pe viaţă, le-a comandat de acolo folosindu-şi telefonul. Însemnele poştale de pe pachet i-au condus pe investigatori la un student bavarez care activa arme de alarmă de la AFG în subsolul atelierului său. Armele erau revândute de 10 ori mai scump.

Un alt client fidel al magazinului este neamţul Alexander R., care reactiva armele înlocuind ţevile cu tuburi noi cumpărate din Austria. Autorităţile germane responsabile cu supravegherea extremismului l-au avut mult timp în atenţie pe Alexander R., implicat în anii 1990 în comerţ cu arme cu fostul lider al Hoffmann, un grup extremist de dreapta de sporturi paramilitare. Poliţia a confiscat de la membrii grupului grenade şi mitraliere.

Alexander R. a stat la închisoare patru ani, după care se părea că s-a potolit. Însă în 2013 el a început să cumpere cantităţi mari de arme de la AFG, de multe ori cu cash, direct din magazin, deoarece era sigur că autorităţile supraveghează tranzacţiile electronice ale vânzătorului. Individul este acum din nou la închisoare.

Claude Hermant, fost angajat al serviciului de siguranţă al Partidului Naţional din Franţa, o formaţiune extremistă de dreapta, a făcut şi el comenzi semnificative la AFG în 2014. Hermant are pregătire paramilitară şi a făcut câteva luni de închisoare în Africa, unde, spun zvonurile, a fost implicat într-o lovitură de stat eşuată. Acest personaj are un magazin militar în Franţa, iar prin firma sa a comandat de la AFG pistoale, mitraliere şi puşti Ceska vz.58 dezactivate la Kol Arms. Mai multe arme comandate de Hermant au fost găsite, una din aceste Ceska şi două Tokarev, la magazinul Hyper Cacher din Paris. Să fie Hermant o verigă în lanţul terorii? Hermant susţine că a cumpărat armele în 2014 cu ştirea şi acceptul poliţiei franceze, într-o acţiune contra unor traficanţi. O parte din arme ar fi fost trimise unui interlop.

Poliţia a recunoscut că Hermant este informator din 2013. Dosarele cu Hermant sunt încă secrete. Cealaltă Ceska cu care a tras Coulibaly a fost cupărată tot de la AFG de un colecţionar belgian.

Atunci când fraţii Kouachi s-au ascuns într-o tipografie după măcelul de la Charlie Hebdo din ianuarie, ei erau înarmaţi cu puşti de asalt Zastava M70. Încă o astfel de armă a fost găsită în sala de concerte Bataclan după masacrul din noiembrie. Alte trei puşti de asalt au fost găsite de poliţie în maşina folosită de teroriştii care au atacat în noiembrie cafenelele din Paris.

Acest model este la mare căutare printre terorişti. Sunt arme vechi venite din Balcani care n-au fost niciodată dezactivate. Zastava găsită la Bataclan a fost livrată în Sarajevo în mai 1981 Forţelor de Apărare Teritorială iugoslave. Această unitate militară de rezervă va deveni mai târziu miezul forţelor armate bosniace. Se crede că la Bataclan s-a mai folosit o altă puşcă de asalt adusă din Balcani, o Norinco chinezească din dotarea armatei albaneze. Este posibil ca şi cea de-a treia armă, o puşcă automată fabricată în 1985 în Bulgaria, să fi provenit din aceeaşi regiune.

Este, de asemenea, foarte posibil ca o parte din arsenalul armatei fostei Germanii de Est să fi căzut în mâinile cui nu trebuie. Un oficial francez a declarat că la Charlie Hebdo s-a tras cu o armă automată din fosta RDG. Măsurătorile balistice nu confirmă ideea. Însă nu poate fi ignorat faptul că mai multe MPi-K, versiunea est-germană a Kalaşnikovului, au ieşit la suprafaţă în Belgia. Astfel de arme au fost vândute combatanţilor din războaiele din Balcani. Cât despre Kalaşnikovul bulgăresc, este posibil ca acesta să fi venit direct din Bulgaria, o ţară în care depozitele militare sunt pline cu surplus de arme. 

În aceeaşi situaţie sunt şi alte state est-europene. Bulgaria avea cândva un surplus de 46.000 de arme uşoare şi mici. Practica standard în aceste ţări, inclusiv în România, este să vândă oricui cât de mult posibil. Doar ce nu se mai poate vinde este distrus. România are 1,25 de milioane de arme în plus, Albania 259.000, Serbia 90.000 şi Bosnia-Herţegovina 53.000. Acestea sunt armele care se găsesc în arsenalele armatelor. Este posibil ca la persoane particulare să se găsească şi mai multe: când albanezii au jefuit depozitele armatei în 1997, jumătate de milion de arme au dispărut.