Drumul armelor din depozitele est-europene în mâinile teroriştilor

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 05 aprilie 2016 1138 afişări

Pentru terorişti, obţinerea unor arme letale în Europa cu greu poate fi considerată o problemă. UE, prin legislaţia deficitară sau ignorantă, sau, mai grav, părtinitoare, i-a ajutat pe cei care au răspândit gloanţe şi teroare în oraşele europene. La fel de grav este că UE a fost avertizată că aşa ceva se poate întâmpla.

Drumul armelor din depozitele est-europene în mâinile teroriştilor

Posterul arată un pistol modificat de o companie numită Kol Arms şi o puşcă automată Ceska vz.58 care a trecut prin aceeaşi procedură. Ambele arme sunt reactivate.

Mesajul a fost auzit la Bruxelles. În octombrie 2013, la doar o lună de la avertismentul Slovaciei, un raport al CE nota că autorităţile poliţieneşti din UE sunt îngrijorate că „armele de alarmă, armele cu aer comprimat şi cele cu gloanţe oarbe sunt transformate în arme de foc letale şi ilegale“. Comisia, se menţionează în raport, este conştientă de „diferenţele semnificative“ dintre standardele de dezactivare din diferitele state membre şi că au fost ucişi oameni cu astfel de arme. Concluzia analizei este că „este necesară evaluarea necesităţii unor standarde comune obligatorii în întreaga UE“.

Evaluarea a fost gata în 2014, dar rezultatul a fost din nou lacunar. 

Potrivit definiţiilor UE, standardele de dezactivare se aplică doar armelor de foc care sunt făcute total inutilizabile. Armele de alarmă sunt din nou lăsate la o parte. Avertismentul slovac s-a scurs prin crăpăturile birocratice. Nu este clar cum s-a putut întâmpla acest lucru, dar există indicii că a fost ceva intenţionat. În mai 2014, la Bruxelles s-au întâlnit experţi europeni în piaţa neagră de armament. Întrebat care sunt consecinţele pentru o ţară care nu implementează complet directiva din 2008, un oficial al Directoratului General pentru Întreprinderi şi Industrie a răspuns că au fost doar câteva cercetări şi că nu s-a facut mai mult. Oficialul a notat că directiva se conformează „principiului armonizării minime“, ceea ce înseamnă că lasă foarte mult spaţiu de manevră.

La şapte luni de la întâlnirea de la Bruxelles, Amedy Coulibaly intra înarmat în magazinul evreiesc din Paris. Mult timp el a fost în contact cu Chérif Kouachi, care, împreună cu fratele său Said, trecuseră prin foc şi sabie redacţia Charlie Hebdo cu două zile înainte. În magazinul evreiesc, Coulibaly a împuşcat un om în spate în timp ce acesta încerca să fugă afară. A mai ucis trei persoane, printre care un student care a încercat să-l dezarmeze. Coulibaly a ţinut ostatece 23 de persoane timp de patru ore înarmat cu două puşti de asalt Ceska vz.58, una fabricată în 1961 şi cealaltă în 1964, precum cea prezentată în posterul de avertisment slovac. Armele erau într-o condiţie extrem de proastă, puşti militare scoase din uz, dar cu toate acestea letale, după cum arată o investigaţie franceză. Purtau însemnele companiei Kol Arms, care le-a modificat pentru a trage gloanţe oarbe în 2013 şi 2014. Ambele arme au fost vândute în 2014, înainte de a fi reactivate.

„Modificările se fac mai uşor decât la armele complet dezactivate deoarece privesc doar ţeava“, spune un expert de balistică al poliţiei franceze. Astfel de arme pot fi obţinute de pe internet la preţuri de 280-500 de euro, în funcţie de versiune, şi pot ajunge la cumpărător prin poştă.

Coulibaly avea şi două pistoale ruseşti Tokarev TT33 fabricate în 1951 şi 1952, care costă circa 300 de euro fiecare. Armele au fost modificate tot de Kol Arms în 2014. Şi acestea au fost reactivate prin înlăturarea piedicilor de metal de pe ţevi. Coulibaly mai avea în ascunzătoarea sa din Paris patru astfel de pistoale.

Cum a ajuns la el un astfel de arsenal? Ultima verigă a lanţului încă lipseşte, dar indiciile duc spre un magazin din Slovacia şi la poliţia franceză. Investigaţia franceză a găsit că armele lui Coulibaly au fost comandate de la acel magazin de un informator al poliţiei. Informatorul susţine că a făcut achiziţiile la ordinul poliţiei ca parte a unei anchete privind o reţea de traficanţi de arme. Dacă ce spune el este adevărat, înseamnă că o operaţiune secretă a autorităţilor a scăpat de sub control, o greşeală care a costat patru vieţi.

Magazinul de unde au venit armele lui Coulibaly se află în oraşul Partizánske şi se numeşte AFG Security. Este de fapt un subsol al unui bloc cu două etaje de pe o stradă care se înfundă. Odată intrat acolo, eşti întâmpinat de chipul lui Adolf Hitler, imprimat pe eticheta unei sticle de vin expuse la vedere. „Mein Kampf“ poate fi observată la fel de uşor.

Magazinul este sursa a mii de arme dezactivate vândute peste tot în Europa. Armele de foc care au trecut pe aici au ajuns în mâinile teroriştilor islamişti din Franţa, ale gangsterilor din Marea Britanie şi ale celui care a fost cândva cel mai periculos neonazist din Germania. Website-ul magazinului susţine că armele sunt doar pentru distracţie, spre exemplu pentru repunerea în scenă a bătăliilor din Al Doilea Război Mondial.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/drumul-armelor-din-depozitele-est-europene-in-mainile-teroristilor-15199571
15199571
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.