În Germania a prevalat o atmosferă rezervată. Nici cancelarul Angela Merkel şi nici ministrul de externe, Frank-Walter Steinmeier, nu l-au acuzat public pe Putin după doborârea avionului.

Preşedintele Putin a avut nevoie de mai multe ore pentru a face o declaraţie după doborârea avionului. ”Cu siguranţă guvernul ţării deasupra căreia s-a întâmplat este responsabil de această tragedie teribilă„, a spus el. Şeful statului rus a mai afirmat că dacă Ucraina nu lansa o ofensivă militară împotriva rebelilor, accidentul nu ar fi avut niciodată loc. ntre timp, presa din Rusia a transmis constant populaţiei că forţele ucrainene au doborât, probabil, avionul. Cei mai mulţi ruşi cred opiniile exprimate repetat de experţi care insistă că rebelii nici măcar nu aveau arme precum cea folosită la doborârea aeronavei de pasageri. Apogeul propagandei a fost, probabil, o ştire a agenţiei ruse Interfax care susţinea că atacul l-a vizat de fapt pe Putin, care se întorcea dintr-o călătorie în America Latină.

SITUAŢIE PENTRU NATO?

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, semnalează de mult timp pericolul pe care îl reprezintă ”oamenii verzi„, aşa cum sunt numiţi rebelii în cadul NATO. n urmă cu mai multe săptămâni, Rasmussen a prezentat reprezentanţilor ţărilor membre un document clasificat, numit ”Război Hibrid„, în care ar fi discutat dacă activităţile militare ale acestor indivizi îmbrăcaţi în uniforme militare fără însemne reprezintă un caz pentru alianţa occidentală.

Rasmussen le-a cerut experţilor să clarifice dacă eventuale atacuri din partea unor separatişti ar declanşa aplicarea clauzei de apărare colectivă a NATO. Documentul a fost respins de Consiliul NATO, în cadrul căruia cele mai multe state, inclusiv Germania, au considerat că este prea alarmist. Doborârea aeronavei va reintroduce probabil subiectul pe agenda organizaţiei. O discuţie asupra consecinţelor a izbucnit şi în cercurile de politică externă şi securitate de la Berlin. Sancţiunile economice nu mai sunt singura opţiune analizată. Ministerul de externe şi Cancelaria Germaniei vor să folosească situaţia pentru a forţa discuţii între Rusia, separatişti şi guvernul de la Kiev. ”n acest fel, poate rezulta şi ceva bun din această tragedie„, au spus oficiali germani.

MISIUNE DE MENŢINERE A PĂCII?

În unele cercuri este luată în calcul acum pentru Ucraina şi o misiune ONU de menţinere a păcii. Unii oficiali din Ministerul de Externe şi preşedintele comisiei pentru apărare din legislativul german, Hans-Peter Bartels, susţin această variantă. ”O forţă ONU de menţinere a păcii este cu siguranţă o posibilitate de a supraveghea o soluţie negociată„, a declarat Bartels, membru al formaţiunii social-democrate SPD.

Obţinerea aprobării pentru ideea misiunii de menţinere a păcii nu va fi uşoară. Rusia, din postura de membru al Consiliului de Securitate al ONU, are drept de veto şi influenţă în toate deciziile. Este dificil de imaginat că Putin ar permite unei forţe ONU să-l împiedice să-şi facă jocurile periculoase în ţara vecină.

Pe de altă parte, preşedintele ucrainean Poroşenko pare deschis unei astfel de soluţii. A declarat că restabilirea ordinii în estul Ucrainei este acum şi treaba restului lumii. Această opţiune este, însă, periculoasă pentru Poroşenko, întrucât o misiune de păstrare a păcii ar îngheţa situaţia actuală în regiune, ceea ce nu este în interesul Kievului. Din momentul în care observatori şi trupe de menţinere a păcii ajung în estul Ucrainei, vor oferi o oarecare legitimitate conducătorilor rebelilor. ONU ar trebui să negocieze cu ei, iar Poroşenko nu va mai putea acţiona militar împotriva lor.