N-a trecut mult timp şi a împrumutat 30.000 de dolari; a folosit banii pentru a repara relaţiile cu furnizorul de spumă şi cu compania de croitorie. Apoi s-a concentrat pe restabilirea supremaţiei pe piaţa expoziţiilor, unde concurenţii vindeau imitaţii de MyPillow. Lovitura a dat-o cu un interviu în Minneapolis Star Tribune publicat la secţiunea business cândva în ianuarie 2011. În dimineaţa în care a apărut povestea, traficul de pe pagina de internet a MyPillow pur şi simplu a explodat. Într-o singură zi, compania a vândut mai mult decât în jumătate de an. Valul a durat trei luni.

Şi aşa Lindell a descoperit publicitatea. S-a apucat să imagineze versiuni publicitare mai mici ale poveştii originale şi chiar un afiş copilăresc cu el îmbrăţişând o pernă. Eforturile au dat roade. Povestea sa despre insomnie, despre cum nu găsea o pernă pe gustul său, a rezonat cu publicul.

Americanul a mai avut o revelaţie. Ştia că cea mai bună cale de a-şi vinde pernele era să-şi prezinte povestea live, aşa cum o făcea la expoziţii din 2005. S-a decis să facă un film pentru teleshopping, un infomercial. Prietenii l-au crezut nebun. În august 2011 a înregistrat un clip cu public în sală în care discută cu gazda ca şi cum ar discuta cu un client din târg. „Nu schimba canalul, deoarece în următoarea jumătate de oră îţi va schimba viaţa.“ Era ceva neconvenţional şi necizelat, dar a prins la public. Lindell a fost atât de entuziasmat că s-a dus la New York să-l convingă pe furnizorul de ţesături să-i dea în avans material de milioane de dolari pentru a întâmpina potopul. Lindell a reuşit cumva să-l entuziasmeze şi pe furnizor. A primit materialul, deşi mai nimic nu-l recomanda. Aşa s-a întâmplat şi cu furnizorul de spumă, căruia i-a promis că va deveni cel mai mare producător de perne din lume.

Comenzile au sărit în sus imediat după ce a început difuzarea clipului. Lindell a trebuit să angajeze pe oricine putea, uneori chiar direct din baruri, pentru a răspunde la telefoane sau a mânui maşina de cusut. Şi a continuat să cumpere spaţiu pentru publicitate. În şase luni a ajuns de la 50 de angajaţi la 500 şi a vândut perne de aproape 100 de milioane de dolari. Dar a fost şi haos. Se adunau costurile indirecte. Nu ştia care clipuri funcţionează şi care nu. Nu şi-ar fi putut da seama unde putea reduce cheltuielile sau care-i sunt clienţii. 

Furnizorul de spumă, Federal Foam, era suficient de îngrijorat ca să-şi trimită directorul financiar la Lindell să vadă ce se întâmplă acolo. Nu i-a trebuit mult timp să-şi dea seama că îi scăpaseră costurile de sub control. Lindell pierdea 250.000 de dolari pe săptămână. Ce l-a salvat pe antreprenor a fost FedEx – cu care a redus cheltuielile de transport. Până atunci apela la o mulţime de transportatori diferiţi. Peste noapte, pierderile la acest capitol au dispărut. Cam tot atunci, Telebrands, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse „ca la televizor“, s-a oferit să vândă MyPillow după ce Lindell i-a ameninţat că îi dă în judecată pentru că aveau în ofertă replici ale pernelor sale. Când i s-a plâns lui Bala Iyer, vicepreşedintele executive al Telebrand, despre cât de mulţi bani a irosit cu publicitatea, Iyer l-a oprit. „Nu s-a irosit nimic. Ţi-ai construit un brand probabil mai repede decât oricine în istorie.“

Iyer i-a explicat lui Lindell că 80% din clienţi vor să pipăie produsul, chiar dacă sunt atraşi de reclamă, şi l-a îndrumat să-şi vândă pernele prin reţele precum cea a Walmart. Dar Lindell n-a vrut să apeleze la Walmart. Avea agenţi de vânzări loiali care-l promovau la expoziţii. Iyer i-a dat însă o lecţie de business: dacă Walmart vinde perne cu 59,99 de dolari, oamenii lui Lindell se puteau lăuda la târguri că la 50 de dolari bucata vând mai ieftin ca retailerul. Iar Iyer a avut dreptate. Astăzi MyPillow este unul dintre primele cinci cele mai bine vândute produse din portofoliul Telebrands. Pernele pot fi cumpărate acum chiar şi din magazinele agricole.

A mai fost un moment hotărâtor pentru afacere. Vânzările scădeau, iar Lindell trecea prin cel de-al doilea divorţ. A reuşit atunci, în noiembrie 2014, să cumpere spaţiu publicitar – tot ce se putea cumpăra - de 2,1 milioane de dolari la Fox News. Publicitatea s-a îmbinat perfect cu momentul în care Congresul a fost preluat de către republicani, principalul slogan al politicienilor fiind legat de ideea recuceririi Americii. Iar Mike Lindell, o umilă poveste de succes americană, făcea perne în fabrici americane. În 2015 MyPillow creştea mai rapid ca niciodată.

A şi dat-o în bară cu publicitatea, dar nu rău. Ani de zile MyPillow a  fost promovată ca un remediu pentru aproape toate tulburările de somn. Lindell a trebuit să plătească un milion de dolari amendă pentru ca autorităţile să-şi retragă acuzaţiile de publicitate falsă.

În ianuarie 2016, Lindell a avut alt vis: compania sa va ajunge să valoreze un miliard de dolari; dar cheltuielile pe publicitate au crescut pe măsura visului.