În Statele Unite, criza sectorului auto s-a consumat după criza financiară din 2007-2009. General Motors şi Chrysler au intrat în faliment şi, salvate de stat cu injecţii de zeci de miliarde de dolari, au reuşit restructurarea şi revenirea pe piaţă în timp record. O soluţie de acest tip este însă puţin probabilă în Europa, unde domneşte austeritatea în contextul deficitelor fiscale şi datoriilor publice scăpate de sub control.

Constructorii auto germani reuşesc să-şi conserve stabilitatea printr-o ofensivă în China şi pe celelalte pieţe emergente. Volkswagen a început chiar un atac agresiv pe piaţa franceză, unde vrea, poate ca gest simbolic, să-şi deschidă un showroom pe bulevardul Champs-Elysées din Paris. VW vine în Franţa cu o forţă financiară greu de combătut. Compania germană se împrumută de trei ori mai ieftin decât Peugeot şi poate, în consecinţă, să bată ofertele competitorilor locali, atrăgând clienţi francezi în pofida loialităţii acestora faţă de companiile naţionale.

Franţa ar trebui să se pregătească pentru concedieri şi în alte sectoare. După patru ani de foc pentru industria transporturilor pe calea aerului, Air France-KLM a anunţat eliminarea a peste 5.000 de job-uri. În paralel, producătorul de medicamente Sanofi ar putea efectua mai mult de 2.000 de disponibilizări pe o piaţă afectată de regresul consumului.

Între timp, Airbus, concurentul european al americanilor de la Boeing, a anunţat la începutul lunii iulie că va investi 600 milioane de dolari într-o nouă fabrică în Statele Unite, unde va oferi 2.500 de locuri de muncă în perioada construcţiei şi alte 1.000 de job-uri permanente odată cu intrarea în funcţiune a unităţii.

Statele Unite au de asemenea o problemă cu şomajul persistent, însă nu atât de serioasă precum în Europa. Criza financiară şi semnalele economice arată că şomajul, aflat deja la cote record, va continua să crească în UE şi în zona euro. Organizaţia Internaţională a Muncii a avertizat recent că zona euro ar putea pierde încă 4,5 milioane de locuri de muncă, dacă politica de austeritate va continua.

Economistul american Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, a tras un semnal de alarmă încă din 2010, când a afirmat că austeritatea va împinge Europa într-o nouă rundă de recesiune. Un alt laureat al prestigioasei distincţii academice, profesorul de economie Paul Krugman sublinia în acest an că măsurile excesive de austeritate cenzurează creşterea economică: reducerea cheltuielilor publice şi creşterea taxelor în vremuri oricum marcate de criză şi stagnare pot genera un impas profund prin reducerea veniturilor şi "consumarea" economiilor acumulate.