Reacţia negativă este amplificată şi de faptul că Cipru este perceput ca un paradis fiscal, un refugiu al evazioniştilor bazat pe taxe scăzute şi companii ascunse, care sifonează banii din economiile europene "cinstite".

PREŢUL RUSIEI? Cipru nu este prima insulă cu datorii mari care a cerut ajutorul Moscovei din cauza problemelor financiare. Islanda a încercat acest drum în 2008, după implozia monedei şi a sistemului bancar. Rusia nu a acceptat însă şi a lăsat Islanda la mâna FMI şi UE. Spre deosebire de Islanda, Cipru are legături mult mai strânse cu Moscova, bazate pe interese de afaceri, antipatia comună faţă de Turcia şi afinitatea generată de religia ortodoxă din ambele ţări. Imediat ce au apărut condiţiile oferite de zona euro, au şi început să circule zvonuri că Rusia, în particular Gazprom, ar putea oferi o alternativă. Gazprom a negat un astfel de plan, dar la Moscova şi Nicosia au început să circule idei complicate, implicând perimetre gazeifere, bănci din Cipru şi proprietăţi imobiliare.

Dacă ar pune mâna pe gazele din apele teritoriale ale Ciprului, Rusia şi-ar consolida astfel controlul asupra aprovizionării Europei. De asemenea, o alianţă cu Cipru ar îngreuna o eventuală utilizare de către statele occidentale a bazelor cipriote în cazul unei intervenţii în Siria. Rusia ar putea chiar obţine o nouă bază militară în regiune, de această dată într-un stat al UE, dacă aliatul Bashar al-Assad pierde războiul civil din Siria. Un ajutor rusesc ar putea fi folositor pe termen scurt, dar un control mai puternic al Moscovei asupra sistemului bancar cipriot ar putea speria chiar pe unii dintre clienţii ruşi. Mulţi şi-au depozitat banii în conturi pe insulă tocmai pentru a scăpa de controlul statului rus.

Situaţia Ciprului a ridicat din nou spectrul ieşirii unui stat din zona euro. După ce ţările membre au ajutat Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, unii analişti au considerat că uniunea monetară s-ar putea considera suficient de stabilă pentru a se proteja de efectele unei prăbuşiri a Ciprului. Cât de grav ar fi falimentul cipriot pentru restul Europei este încă neclar şi mulţi dintre cei care urmăresc cu atenţie evoluţia situaţiei speră nici să nu afle.

EUROPA ARE O PROBLEMĂ CU INSULELE. UN POSIBIL MODEL ISLANDEZ. Insulele Europei, aflate în mod deloc surprinzător la periferia UE, par predispuse la crize bancare, scrie The Telegraph. Astfel, Islanda, Irlanda şi acum Cipru au dat bătăi de cap politicienilor europeni din cauza băncilor. Toate cele trei ţări şi-au dezvoltat sectoare bancare prea mari pentru a le putea salva în caz de colaps. Islanda avea înainte de a intra în criză pasive în sistemul bancar de circa 10 ori PIB anual, Irlanda de patru ori, iar Cipru de opt ori. Predecesoarele Ciprului au ales căi diferite pentru a-şi rezolva propriile crize bancare.

IN ISLANDA, GUVERNUL A PERMIS PRĂBUŞIREA BĂNCILOR, dar a protejat deponenţii locali. Pierderile au fost suportate de ceilalţi creditori ai băncilor, inclusiv deţinătorii de obligaţiuni şi deponenţii din Marea Britanie şi Olanda. Ulterior, Islanda a acceptat să plătească treptat despăgubiri parţiale pentru deponenţii din cele două ţări. În Irlanda procedeul folosit a fost diferit. Băncile au fost salvate cu o garanţie pentru toţi creditorii. Statul nu a putut face faţă şi a fost nevoit să ceară ajutor financiar, în rând cu băncile. Plătitorii de taxe din Irlanda încă suportă costurile programului de ajutor primit de la celelalte state membre şi FMI. Pierderile din sistemul bancar au căzut în mare măsură pe populaţie şi nu pe creditori, situaţie care a dus la măsuri de austeritate, majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli guvernamentale. Dimensiunea sistemului bancar cipriot, de opt ori mai mare ca PIB-ul anual, este mai apropiată de cea din Islanda. Cipru nu ar putea urma calea Irlandei, întrucât sectorul bancar este prea mare pentru a putea fi salvat pe umerii contribuabililor. Întrucât obligaţiunile emise de bănci creditorilor nu au în total o valoare suficientă pentru a juca un rol destul de important, pierderile pe depozite au rămas una dintre puţinele soluţii.