"Creierul pare sa fie o superautostrada eficienta care te duce din punctul A in punctul B" cand vine vorba de inteligenta, explica Jung. "Dar in regiunile din creier relationate cu creativitatea se pare ca sunt multe drumuri secundare, cu o multime de intoarceri si zigzaguri."

Desi inteligenta si deprinderile sunt in general asociate cu conexiunile rapide si eficiente dintre neuroni, subiectii care au avut rezultate mari la creativitate au substanta alba din creier mai subtire si conexiuni intre axoni ce duc la un trafic neural mai lent in interiorul creierului. Aceasta incetinire din cortexul frontal stang, o regiune unde sunt integrate capacitatile cognitive si cele emotionale, sugereaza Jung, "ar putea permite conectarea mai multor idei disparate, mai multa inventivitate, mai multa creativitate".

Kounios spune ca munca lui Jung este si originala, si interesanta, dar sustine ca incercarea de a gasi o corelatie intre creativitate si o singura zona din creier este "o abordare de moda veche". "Creativitatea este un ansamblu al unor procese diferite ce au loc in diferite zone ale creierului", explica el, astfel ca un act creativ trebuie disecat intr-o multime de procese fine spre a fi inteles. El respinge, de asemenea, utilitatea ca parte a definirii procesului, sustinand ca pot exista procese creative stralucite, dar esuate.

Anul trecut, el si Mark Beeman, psiholog la Universitatea Northwestern, au publicat un studiu despre ceea ce el numeste "momentul Aha!", acea strafulgerare care iti aduce solutia unei probleme, reinterpretarea unei situatii sau care explica poanta unui banc. In testul lor, ei au folosit jocuri de cuvinte care puteau fi rezolvate fie printr-o astfel de strafulgerare creativa, fie printr-o analiza rapida. Spre exemplu, iata trei cuvinte: crab, pin si sos. Acum ganditi-va la un singur cuvant care, combinat cu fiecare dintre celelalte, ar forma un termen familiar. (Gata, timpul a expirat, raspunsul este "mar" - "apple": "crab apple" - "mar paduret", "pineapple" - "ananas", "applesauce" - "piure de mere").

Circa jumatate dintre subiecti au venit cu o solutie gandindu-se metodic la posibilitati; cealalta jumatate a fost strafulgerata de raspuns. Multe zone diferite din creier sunt implicate in obtinerea unei solutii, indiferent ce procedeu este folosit, dar in timpul "momentului Aha!" exista o izbucnire de activitate de inalta frecventa in lobul temporal drept, sustine Kounios. Mai mult, el si Beeman sustin ca pot prevedea ce procedeu va folosi un anume subiect. Cei doi au urmarit cum creierele rezolvatorilor sistematici ai problemei se pregatesc acordand o atentie sporita ecranului inainte ca pe el sa apara cuvintele. Cortexurile lor vizuale erau in stare de maxima alerta.

In schimb, creierele celor care au avut o strafulgerare s-au pregatit sistand automat pentru o clipa activitatea din cortexul vizual - echivalentul unei inchideri a ochilor atunci cand vrei sa blochezi ce te-ar putea distrage, ca sa te poti concentra mai bine. In acest caz, dupa Kounios, creierul "a blocat orice alt input senzorial si a marit raportul semnal-zgomot" ca sa gaseasca raspunsul in subconstient. Potrivit lui Kenneth Heilman, neurolog la Universitatea Florida si autor al lucrarii "Creativitatea si creierul" (2005), creativitatea nu inseamna doar sa vii cu ceva nou, dar si sa suspenzi raspunsul obisnuit al creierului sau sa renunti la solutiile conventionale. Asumarea de riscuri si predispozitia comportamentala la dependente ar trebui de asemenea masurate, de vreme ce ambele trasaturi joaca un rol in creativitate.