DEZVOLTAREA A VENIT CU UN PREŢ. 

Compania a fost marcată de o luptă pentru putere între jurnaliştii de stil tradiţional de la divizia de ştiri şi angajaţii diviziei online şi revistă. Într-un incident faimos, acest conflict a întârziat cu 11 minute ştirea referitoare la anunţul candidaturii lui Hillary Clinton la preşedinţia SUA. Un editor a explicat că jurnaliştii online şi cei ai Terminalului s-au încurcat unii pe alţii.

Rezultatele politicii de dezvoltare au fost mixte. Pe de o parte, concernul a depăşit Thomson Reuters şi a obţinut profituri fabuloase, dar pe de altă parte afacerile media au generat costuri ridicate, iar Bloomberg TV şi Businessweek au înregistrat la un moment dat pierderi de peste 100 de milioane de dolari pe an.

După revenirea lui Michael Bloomberg la conducerea grupului, a acordat New York Times un scurt interviu, alături de Dan Doctoroff. „Michael este un fel de Dumnezeu pentru companie. A creat universul. E emis cele 10 porunci şi a dispărut. Apoi s-a întors. Trebuie să înţelegi că atunci când se întoarce Dumnezeu lucrurile se schimbă“, a spus Doctoroff. Acesta a plecat ulterior din companie, iar alţii, ca Matt Winkler, care a fost redactor-şef timp de 25 de ani, au fost trecuţi pe linie moartă.

Ulterior, Bloomberg l-a însărcinat pe John Micklethwait, care a fost 9 ani redactor-şef al revistei Economist, să reorganizeze divizia media.

În septembrie anul trecut, Micklethwait a scris un email lung personalului editorial, pentru a prezenta noua politică a companiei, care trebuie să se concentreze din nou pe clienţi. El a explicat că Bloomberg nu mai are nevoie de articole lungi despre educaţie şi fotbal.

Micklethwait a arătat că principiul călăuzitor al Bloomberg va fi „o cronică a capitalismului“. „Dacă nu sunteţi intrigaţi de felul în care se fac banii, dacă sunteţi înclinaţi să îi dispreţuiţi pe cei care se pricep la asta sau dacă practicaţi un jurnalism agresiv faţă de bancherii de investiţii doar pentru că au ales să fie bancheri, atunci Bloomberg nu este un loc potrivit pentru voi“, a spus el. Mulţi jurnalişti au înţeles din e-mail că jurnalismul din companie va fi adaptat nevoilor clienţilor Terminalului Bloomberg, în detrimentul cititorilor obişnuiţi şi al discursului democratic.

În ultimele luni, un număr de angajaţi de vârf, care în trecut au beneficiat de o libertate considerabilă, au părăsit compania, între aceştia fiind şi şeful diviziei online, Joshua Topolsky, al cărui stil vibrant a nemulţumit vechea gardă din companie.

Josh Tyrangiel, până nu demult redactor şef al BusinessWeek, considerat un superstar creativ în companie, a anunţat recent că va pleca, probabil din cauză că nu a fost numit şef al întregii divizii editoriale a Bloomberg. Colegii săi nu au ascuns că Tyrangiel considera că mulţi jurnalişti ai serviciilor plătite ale Bloomberg sunt înguşti la minte. În septembrie, Bloomberg a concediat 80 de jurnalişti, inclusiv reporteri specializaţi în politică externă şi de securitate, de la biroul din Washington.

CONCURENŢA SE INTENSIFICĂ. 

Bloomberg se confruntă şi cu o concurenţă neaşteptată. Mulţi clienţi consideră că Bloomberg este o companie arogantă, care practică preţuri prea mari, discounturile fiind acordate rar. Când reţeaua Bloomberg s-a blocat, în aprilie, iar lumea financiară a rămas fără date timp de mai multe ore, un bancher a spus că a înţeles cum se simte fiica sa când se blochează Facebook. Dar blocajul a arătat multor bancheri cât sunt de dependenţi de Bloomberg, iar aceştia au început să caute alternative.

Anul trecut, 14 bănci, între care Goldman Sachs şi Morgan Stanley, au fondat Symphony, o alternativă la sistemul care stă la baza sistemului terminalului Bloomberg. Câteva săptămâni mai târziu, Google a investit în Symphony, iar în piaţă abundă informaţiile că vrea să construiască o divizie editorială proprie. Pentru Bloomberg, asta înseamnă că profiturile aduse de Terminal ar putea fi în pericol.