Bloomberg este o maşinărie gigantică de ştiri, cu peste 2.400 de jurnalişti în 73 de ţări şi o influenţă semnificativă. Michael Bloomberg a realizat din timp că terminalul trebuie să fie mai mult decât un produs de nişă şi a dorit să devină cea mai importantă sursă de informaţii pentru lumea financiară. Pentru a atinge acest obiectiv, a avut nevoie de articole şi informaţii care să atragă loialitatea clienţilor. În 1991, Bloomberg News a debutat ca un furnizor de servicii pentru clienţi. Informaţiile jurnalistice pe care le oferea aveau rolul să ajute bancherii să decidă dacă să cumpere, să vândă sau să păstreze active.

FÂRŞITUL UNUI SISTEM. Reporterii companiei au sporit prestigiul fondatorului său şi au menţinut satisfacţia clienţilor terminalului care, în schimb, a asigurat finanţarea jurnalismului. A fost un model ingenios din care toate părţile au avut de câştigat.

Deciziile recente luate de Bloomberg au pus însă capăt acestui sistem. Mulţi dintre jurnaliştii companiei se tem că, după 12 ani, epoca libertăţii fără limite şi a ambiţiilor înalte a luat sfârşit. Jurnaliştii simt că activitatea lor este limitată la informaţii pentru lumea bancherilor şi a directorilor de companii, iar valoarea lor măsurată în funcţie de servitudinea faţă de clienţii bogaţi ai Terminalului.

Dacă au dreptate, este un diagnostic amar. Zilele jurnalismului de calitate, independent, de la Bloomberg ar putea să se fi sfârşit, devenind dintr‑un contribuitor important la discursul social un lubrifiant al capitalismului absolut.

Bloomberg vrea ca angajaţii să se simtă bine. Bloomberg Tower, sediul central al companiei, este o clădire de şase etaje situată pe bulevardul Lexington din New York, între Central Park şi sediul ONU, unde lucrează 6.000 dintre cei aproximativ 16.000 de angajaţi ai grupului.

Holul de intrare seamănă cu cel al unui hotel, cu canapele portocalii şi bufete albe pe care se află boluri cu fructe, morcovi şi brocoli, precum şi cafea la discreţie. În schimb, pungile cu cipsuri sunt dintre cele mai mici, iar lifturile nu opresc la toate etajele, pentru ca angajaţii să facă mişcare. În aproape toate birourile Bloomberg din lume există cel puţin un acvariu cu apă sărată, peşti coloraţi şi corali, pentru relaxare, spune Michael Bloomberg, care vrea ca angajaţii să fie mândri de munca lor.

În schimb, miliardarul a declarat o dată că nu participă din principiu la petrecerile de adio ale angajaţilor care pleacă din companie, pentru că nu poate să le facă urări de bine. „Nu ar fi cinstit din partea mea“, a explicat el.

Când Bloomberg a devenit primar al New Yorkului în 2001, a încredinţat conducerea companiei unor asociaţi de încredere, Peter Grauer, fost bancher de investiţii, şi ulterior lui Dan Doctoroff, care a fost viceprimar al oraşului până în 2008. Cei doi erau loiali şi ambiţioşi. Doctoroff şi Grauer s-au dovedit a fi surprinzător de independenţi. Au extins conţinutul online liber şi televiziunea. Au creat noi servicii, precum Bloomberg Law, şi au cumpărat revista Businessweek.

Planul lor a constat în dezvoltarea brandului Bloomberg în afara lumii finanţelor, pentru ca site-ul să fie disponibil pentru toată lumea, nu doar abonaţilor terminalului.

Cei doi au angajat autori de renume, pe unii cu salarii de 1 milion de dolari, concurând direct nume grele din presă, ca New York Times, Washington Post sau Politico.com.

În timp ce alte companii media restrângeau bugetele, numărul jurnaliştilor de la Bloomberg a crescut cu peste 600 în perioada 2008-2009.

În timp ce Bloomberg era ocupat la primărie cu interzicerea fumatului în parcuri şi obligarea restaurantelor să afişeze numărul de calorii din meniuri, jurnaliştii săi urmăreau obiectivul ca Bloomberg să devină cea mai influentă organizaţie de ştiri din lume, a explicat Doctoroff.